A E R O B I X

THE MASSAGE IS THE MESSAGE

2011-12-06T15:15:00.007+02:00

0837

ParaditGaraj travels to Heidiland. Zurich lies at the very heart of the Heidiland paradise. As always PG is interested in the fate of "paradise" as a continuing secular and mythical trope of enclosed and walled-in wellness.
How and under what particupar and specific shape, for example, have the prosperity stories surrounding the country of Schlaraffenland (from Middle Hoch Deutsch sluraff = loafer, drone, idler; „Das Land der faulen Affen“ the land of lazy monkeys) survived the constant cuts, heavy financial losses, bankruptcies, insolvency, bad investments, shrinking funds and zero artist fees. We are still relentlessly searching for the back-rooms, the corridors and antechambers of wellness during today's economic gloom.

At first, we thought of maybe bringing back Heidiland to its initial purity of green alpine meadows, happy sun-tanned and healthy girls, goat herds and Cabaret Voltaire's, and getting rid of all the banks, Davos meetings and Art Basel's.
But hey, the fact stands that there was only one way for ParadisGaraj nowadays to get from Draculand to Heidiland. And that way was by massaging the Swiss public, Swiss art lovers, Swiss citizens, gallery owners and curators after all the hard work. We would have liked to offer Full Body Massage but because of the new austerity measures, the ICR no-artist-fee laws, PG can offer only Limited Body Massage in a limited Romanian hospitality situation.

Bibliomantie in Noaptea Bibliotecilor

2011-10-02T18:25:00.003+03:00

0386

Cartile FRR au participat in Noaptea Bibliotecilor, calatorind din poarta in poarta, pe musamaua proprie catre viitorul cititorilor si trecutul valizelor prin fata body-guarzilor de la Biblioteca Nationala (!) si disputa cu ei. De ce nu este Noaptea Bibliotecilor cu noi, de ce trebuie sa fie numai noi participanti la ea? De ce nu au voie aceste sa intre aceste carti in marile biblioteci? De ce constituie FRRul o amenintare atunci cand sta in fata detasamentelor de masini si taxiuri de lux parcate in fata?
Este din ce in ce mai clar ca nu avem ca nimeni nu asteapta nici un fel de auto-organizare inafara marilor programe initiate de marile biblioteci in intunericul noptii.
Cu ajutorul practicii bibliomantiei am incercat sa oferim o gama larga de interactiuni cu cartea.
Prima sedinta de bibliomantie a avut loc in fata Bibliotecii Centrale Universitare, PG-FRR ocupand locul din spatele statuii. Momentul nu a trecut neobservat nici macar de artistii-portretisti din zona - acestia alaturandu-se entuziasti initiativei - fiecare in regimul propriu de activitate, scurtcircuitand astfel, pentru un moment, atat carisma locului aflat sub testicolele de otel statuare cat si fluxul de entuziasti ai citirii, impatimiti ai noptilor pierdute in fata bucoavnei.
FRR a precizat, in ciuda presiunii publice, ca stocul de carte prezentat nu este destinat comercializarii sub nici o forma si a anuntat de fiecare data intentia de a deslusi viitorul curiosilor cu toate ca a fost avertizat asupra impietarii Sfantului Ciprian (?), patronul noptii trecute, care - pesemne - are ceva impotriva dorintei firesti de cunoaste stihiile ce vor sa vina.
A doua oprire a caravanei FRR a avut loc in fata intrarii Bibliotecii Nationale de unde a fost alungat de catre fortele de ordine pe motiv ca nu face parte din eveniment si ca daca vin televiziunile cartile noastre nu ar da bine pe sticla, probabil. Protestele vehemente ale unuia dintre membri au fost antamate de catre celalalt membru FRR care, nonviolent, a hotarat mutarea musamalei spre un colt mai ferit unde tezaurul FRR era in afara de orice primejdie. Pe fereastra usii din dos a Bibliotecii Nationale, publicul larg, participant al Noptii de Cristal, tanjea catre valizele noastre.
FanClubul Reusitelor Romanestei va repeta sedinta de bibliomantie intr-una din zilele viitoare (lucru adeverit in deschiderea cartii "Micul Tamplar" Tineret 1958) pentru ca are convingerea ca ii poate intalni pe aceeasi oameni prezenti de-a lungul evenimentului si in absenta unui cadru-protocol extraordinar, in bibliotecile de cartier pe cale de disparitie.

PG-FRR

Mai jos cateva ilustratii cu datul si cititul in cartile alese de oameni:

0385

2011-09-30T13:32:00.001+03:00

Drage cititoare,

FanClubul Reusitele Romanesti, cuib al iubitorilor de carte fara parte, va invita in aceasta seara, imediat dupa ce iesiti de la serviciu, la o intalnire.

Cu ocazia Noptii Bibliotecilor si inspirati de cele gasite in volumele frr-iste, ne punem lanternele la treaba si cautam impreuna viitorul. Vom ghici inpalma si vom face bibliomantie, vom face si desface cartile secrete, solutiile se gasesc fie in "Tratatul Micului Naturalist" sau "Automasajul", fie in "FengShui-ul la birou"... etc.

Cele doua biblioteci portabile vor pleca de la orele 19.00 din ParadisGaraj, avem musama si termos cu ceai si mergem din poarta in poarta.

Vino sa-ti citim!

NOAPTEA CERCETATOARELOR la NOAPTEA CERCETATORILOR la Bucuresti o actiune FRRista 2011

2011-09-23T18:51:00.007+03:00

FRR considera ca NOPTEA CERCETATORILOR este unul din cele mai importante evenimente ale anului. Consideram ca ar trebui sa avem mai multe nopti ale cercetatorilor si institutelor de cercetare. FRR se considera direct responsabil de succesul sau falita acestei nopti in Bucuresti si in tara. FRR a incercat din rasputeri si cu mijloace proprii sa repertorieze, sa celebreze, sa promoveze si sa foloseasca reusitelor din domeniul cercetarii romanesti. Vrem sa aflam cu ce probleme se confrunta cercetarea romaneasca astazi si care ar putea fi solutiile de viitor. FRR vizeaza reintroducerea si re-evaluarea materialelor de propaganda stiintifica publicate in tara, precum si istoricizarea si reinterpretarea rolului popularizarii stiintifice dpdv istoric, analitic-filozofic, politic si din perspectiva culturii de masa.
O alta problema critica pe care o avem in vedere este rolul femeilor in cercetarea romaneasca, cum sunt ele sustinute sau nu, ce stereotipuri si clisee discriminatorii exista in legatura cu rolul femeilor in cercetarea romaneasca, care este rolul lor prezent si de ce nu stim mai multe despre cercetatoarele din tara sau cele care lucreaza in cadrul unor institute sau centre de specialitate din strainatate. Aceasta initiativa are ca punct de plecare rolul avut de femei in cercetarea tehnico-stiintifica romaneasca de dinainte de 1989 si lipsa acestor iniatice in prezent. De aceea dorum ca pe viitor sa porpunem si o NOAPTE A CERCETATOARELOR.
Vrem sa cercetam de ce centrele comerciale au devenit centre de cercetare participante la Noaptea Cercetatorilor si ce tip de cercetare are loc acolo. Consideram ca un bun slogan pentru NC la Afi Palace ar putea fi CREDE si NU CERCETA.

Ce ne propunem la aceasta editie NC:

-sa strangem cat mai multe autografe de la certatori/cercetatoare in viata
-sa facem un tur ghidat alaturi de alti membri si fani ai institutiilor aflate in parteneriat cu Noaptea Cercetatorilor
-sa strangem contacte in vederea unor colaborari dintre mediul artistic romanesc, cercetatori si institutele de certetare

Ne-am confruntat cu cateva probleme legate de portalului oficial Noaptea Cercetatorilor.
URL http://www.noapteacercetatorilor.eu/
Printre care lipsa unor detalii si contacte directe (linkuri, adrese, etc) cu institutiile partenere. Am reusit pe cont propriu sa identificam cateva din ele si va invitam sa le vizatam impreuna. Va rugam daca aveti nelamuriri sa contactati aceste institutii. Daca aveti informatii suplimentare in legatura cu evenimentele din Noaptea Cercetatorilor va rugam sa ni le transmiteti la rubrica comments. Nu intelegem de ce de pilda Institutele de Cercetare (cu exceptia Muzeului de Geologie) sunt trecute cu litere mici in subsolul evenimentului si de ce AFI Palace este prima institutie (cam ce se cerceteaza acolo?) mentionata pe acest website. Chiar ar fi interesant sa cercetam acolo ce se intampla si va rugam sa ne ajutati in acest sens.

Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității Bucureşti
URL http://www.criminologie.ro/INC/Lang/Romana/Contact/

Adresa: B-dul Regina Elisabeta nr. 53 Sector 5
Director: Dorinica IOAN, dorinaioan@criminologie.ro
Secretariat:
Tel: 004-021-315-3955
Fax: 004-021-315-3817
Adresa de e-mail: contact@criminologie.ro

Institutul National de Cercetare pentru Sport
URL http://www.sportscience.ro/

Adresa: B-dul Basarabia Nr. 41 A, Sector 2, Bucuresti, Romania

Telefon: 0311024912
Telefon/Fax: 0311024913

Atasam si cateva imagini/subiecte din arhiva FRR din almanahul Stiinta&Tehnica si Magazin, consideram inca de actualitate: dansul pe Jaratec, Cabinetul adolescentului, Genetica, Prioritati romanesti in Stiinta, Aparand Padurile ne asiguram viitorul, Protectia programelor la copiere, Riscurile si beneficiile Energiei nucleare, Casa Viitorului.
Am incercat sa gasim o legatura directa dintre NC si concursul avand ca premiu o chitara electrica – astfel am gasit un mic articol ajutator din Stiinta&Tehnica 1990 intitulat “Chitara Electrica: origini si metamorfoze.”

0383

2011-08-08T20:25:00.001+03:00

L'hospitalité roumain a ICR Paris avec ParadisGaraj DROM-COM

La Bucureşti ParadisGaraj a încercat să menţină o oază paradisiacă pentru artişti, curatori şi alti iubitori de cultură din capitala noastră. Un mic gărăjel unde să nu se mai gândească la ziua de maine, la bani, la faimă sau la lipsa publicului. Defapt am deschis ParadisGaraj ca să nu îi mai auzim p ceilalti plângându-se şi miorţăindu-se. Ne-am bătut capul cum să îi consolăm pe egalii nostrii, dar incet incet am ajuns să îmbunătăţim calitatea vieţii si fericirea celor care ne sunt oricum ierarhic superiori - curatorilor străini, directorilor si invitaţilor influenţi. Ne-am dat seama in ultima vreme că sigur avem ceva util de oferit, servicii pe care numai estul ştie cum să le ofere. Nouă chiar nu ni se par umilitoare sau exagerate aceste servicii si multe altele, mai ales când ştim că le putem oferi raiul pe pământ si readuce in prim plan ospitalitatea romaneasca.

OSPITALITATE ROMANEASCA

Tot aşa la ICR Paris am încercat să instaurăm si să îmbunătăţim oferta instituţională locală, pe perioada de vacanţă a cadrelor ei. In inima ambasadei am încercat să inauguram din proprie iniţiativa un loc propice funcţionarii unor retele sociale, un loc relaxat si rafinat pentru curatori, profesori si artisti, in speranţa că de acolo o să le vină inspiraţia pentru proiecte viitoare, pentru exploatarea armonioasa a resurselor creative, imbunatatind astfel fizioterapeutic & bioenergetic sansele artistilor de a aplica la rezidente viitoare, impune politici culturale îndrăzneţe sau realiza proiecte in spaţiul public cu bugete medii, mari si greucene.

In 2030 se estimează că un sfert din populaţia Europei o să fie sexagenară sau septuagenară. Artişti, curatorii si galeristii pensionari din viitor se vor putea bucura de serviciile noastre in spa-uri special amenajate din iniţiativa noastră. Până la acea dată lucram cu personal redus dar plin de dedicatie.

ParadisGaraj se axeaza pe potentialul latent, placut si lipsit de stres, deseori neglijat in spatiile oficial. Ne propunem sa asiguram acest spirit de “ospitalitate romaneasca contemporana” (“l’hospitalité roumain contemporaine”) un fel de vacanta binemeritata, de concediu profund, mentinand o atmosfera prietenoasa si primitoare in sălile de expoziţie, la serviciu sau in timpul conferinţelor.

Cadru & desfăşurare

Prin modificari mici dar semnificative, ParadisGaraj contribuie la potentarea unor spatii aparent seci, îmbâcsite şi oficioase situandu-se la graniţa laxă dintre instalatie, design de interior si wellness institutional (tradus aproximativ prin “bineţe”).

Cateva sezlonguri tropicale, o măsută de cocktail, etc pot fi oricând instalate pentru a face locul mai primitor, mai predispus unor serii de intalniri si discutii strategice cu artisti, curatori sau directori de institutii (membrii cheie ai scenei culturale), asigurându-le condiţii de funcţionare optimă.

Reamintim că la Brukenthal, in iunie 2011, invitaţi să participam cu Kunsthalle Batistei alături de intern-ul nostru de origine germana Daniela Kneipp Velescu, l-am numit pe fostul primar Klaus Johannis, in functia onorifică de director Kunsthalle Batistei (*nume adoptat de ParadisGaraj dupa participarea la Bienala Bucuresti). Acolo, la Galeria de Arta Contemporana a Muzeului Brukenthal, am incercat sa asiguram un maxim de confort directorului invitat, oaspetilor prezenti si audientei specifice.

0382

2011-07-01T11:55:00.000+03:00

DOWNLOAD KIT (IMAGEBASE)

This is a small introductory text to a very straight forward project. The text is in English, since we wanted to communicate and relate to other internationally blasphemous high school practices that kept our minds dirty and ready to attack authority, power figures and ridicule national symbols and myths.

Some of you may be familiar with this scan of a high school notebook back-cover, some of you may not. This is a typical cover of a thick dictando notebook everybody used in high school before 1989 and immediately after 1989 in Romania.

The back-covers of these notebooks were used for Romanian Language and Grammatic, Universal Literature, History, Latin etc or any other subject of the Humanist curriculum, as a sort of pin-up with one of our countries great heroes. It had a equestrian pose usually employing the same style as the monuments dotting the city centers, a recurrent and very common style of glorifying former rulers of our country. Time and time again similar images have been used us a simplistic prop for nationalistic and chauvinistic purposes either by the new right movement, by the national military ceremonial or populist political figures.

Against and in the back of this grew another, unofficial tradition, of dealing with these iconic superhero images of our forefathers. Because they were on the back-cover of the notebooks, these templates quickly became a magnet for smutty, horny and totally impudent thoughts, shamelessly and joyously manipulating images of the country's best. The excremental truth about our national history was always kept hidden on the back covers of our high school years.

Probably if you really try to silence a bunch of kids, and you keep on brainwashing them with battles, victories, sacrifices and the glories of the past, you will almost certain end up with a collection of the most pornographically and politically vicious images around...

Please remember that this is a small effort to keep alive a rough tradition and unorthodox practice. We hope you will still feel free to mutate, genetically manipulate, intervene, sodomize, modify and deface this image using basic means. We feel it is important to show this ensuing collection of anti-heroic drawings comprising all the works received. Parts of it will be published in a regular column with the support of the SEFEU comic book. We would also like to keep all contributors as anonymous traitors and national enemies, in a tradition that goes back to these high school back covers.

Thank you for continuing to undermine our heroic forefathers.

0381

2011-06-23T14:09:00.000+03:00

Sehr geehrte Damen und Herren,

Doamnelor si Domnilor,

Ladies and Gentlemen,

My name is Daniela Kneip-Velescu and I just started an internship / Praktikum at Kunsthalle Batistei – a very misto place!

I´m studying Fine Arts at Städelschule in Frankfurt am Main, where I´m also involved in administrative Angelegenheiten representing the student body in the Konvent. Therefore I am really interested in the art scene and the Funktionalität or Dysfunktionalität of its structures specially in the realm of the representing institutions.

Stellvertretend I will introduce you to the Leitmotiv and Ursprung of Kunsthalle Batistei and the urgent issue titled „Most wanted: DER DIREKTOR for KUNSTHALLE BATISTEI!“

(What is Kunsthalle Batistei or better still, how did we become Kunsthalle Batistei?)

Kunsthalle Batistei is the hidden dream-come-true of every contemporary art space in Romania in the last 20 years or so. Kunsthalle Batistei has achieved this air of inevitability and inescapable sense of self-importance and value after being part of the Bucharest Biennale.

Kunsthalle Batistei was formerly known as ParadisGaraj, a small independent space in the city center of Bucharest (Batistei street, just across from the US Embassy). It was re-baptized Kunsthalle Batistei in 2010, after the first DVD started playing video's in a loop on a new installed white screen, just on top of the former entrance of the space. Then, after two years functioning as a tiny ParadisGaraj, we suddenly realized the “Kunsthalle”-Potenzial had always been there. But „even a blind squirrel finds a nut once in a while“.

Unfortunately it was a short-living hope as the owner had also noticed this potential and also the fact that it was much cleaner and whiter than before. Unsere Kunsthalle Batistei, even more than ParadisGaraj, was the usual Romanian success story – Das Leidmotiv. In the moment we turned into something better than our usual Do It Yourself precarious and dingy garage, it got taken away from us. In the moment we thought we made it, our success got stolen from us. It was kind of the same story when Romania joined the NATO, or joined the EU, there was an effort in trying to build better roads but Romania ended up being scolded for corruption.

(What does Kunsthalle Batistei look for in Sibiu/Hermannstadt?)

Kunsthalle Batistei has tried out a lot of solutions, a lot of strategies and artistic models. But somehow things always fell apart, got out of hand, there was a sloppy management, a lack of vision maybe, or just plain idleness. And Müßiggang ist aller Laster Anfang. So actually the situation got even worse: we don't own a space and there´s a lack of money to pay the rent, we cannot offer very much. What we can offer is raw muscle power, we can carry materials (stone, wood, big monitors, etc), we also have a lot of primitive instincts and brutal creativity. We´re lacking brains and a Direktor that could lead us and Kunsthalle Batistei to the next Biennale, the next art fair, and maybe the next young curator-guru.

I think we have finally found the answer to our dilemma: We need a Direktor. Der Direktor should be of German or Austrian origin, specially a Schwab or a Sachsen would be most welcome. He could be mixed-blood, But he should have a German element and we prefer a German to come and fix things in Romania. We also have a historical precedent with the Hohenzollern dynasty, when the modern state of Romania was basically manufactured under Western inspection and wise rule. We need a German Leitfigur. We need a responsible person who knows the definition of Ordnung und Disziplin. A Direktor, who can establish these magnetic poles / diese magnetischen Pole in our artistic universe. As the Germans did so many good things in Romania, maybe they can also fix Kunsthalle Batistei. We think that only a Direktor can put an end to a vicious circle of misery, a circle of ineffectual and sloppy management and transform it into a virtuous circle of artistic and curatorial bonanza.

It is not enough to have funds, to get money from foundations, from banks or from the EU. We are convinced that we hauptsächlich are in need of a real boss, a Leitfigur. We can offer this Direktor total control over our institution. Kunsthalle Batistei can become his home, his pet project, his secret lover, his backyard, his parking lot or frontispiece. He can also change the name, he can add his family coat-of-arms to the Kunsthalle, advertise his family business or brand, or his hometown name. Der Direktor can have total financial control over Kunsthalle Batistei. We want to be the forefront, the Apex of the current trends and offer him totale Kontrolle on who gets thrown out, who gets employed, what art projects should be realized, and which decisions are richtig oder falsch. Der Direktor can also tell us whom to love and whom to hate. It would be perfect if he could transform Kunsthalle Batistei and improve or rather establish a Service-Landschaft. We consider this Service-Landschaft to be fundamental to the art scene in Romania. In Romania we are encountering a Service-Wüste, people are grumpy with bad manners and spiteful, maybe because of all the years of Communist rule, but now a German could improve the welcoming aspects of our Kunsthalle Batistei and turn it into a Service-Oase, to make it more magnetic to foreign artists and curators, their galleries and Kunstvereine.

Because of the given fact, that we are invited to this fair in Sibiu, a former cultural Capital, an ancient German town, we would like to ask Klaus Johannis, the former mayor of Sibiu to become the honorific Direktor of Kunsthalle Batistei. We got this idea, because at some point in the past, to end a political crisis and strife between the parties in Romania, he was called as a German to fix things and maybe become our president. We can only offer a comfortable chair for our next Direktor with a cocktail to quench his thirst. We cannot offer him the presidency, only an important and all-powerful role as Der Direktor of our Kunsthalle Batistei if he would like to help us. Please become Der Direktor!

Vielen Dank für ihre Aufmerksamkeit!

Herzliche Grüße

signed

the board of Kunsthalle Batistei

PARAZITgaraj/FRR anunta Noaptea Stiintei in Bezna Galeriilor de Vineri/Sambata la spatiul 420

2011-06-08T15:58:00.028+03:00

0380

(DER MENSCH ALS KRAFTWERK, THE HUMAN BEING AS A POWER PLANT, OMUL CA UZINA, reproducere dupa dagherotip, aceasta poza reprezinta un om de stiinta german in laboratorul sau aflat in locuinta sa personala. laboratorul acesta se afla chiar la inceputurile dezvoltarii sale, suprindem istoria stiintei si tehnicii in plina desfasurare; laboratorul era acasa, in bucatarie, in beci acolo unde nu deranja vecinii, sau direct pe masa din bucatarie, instrumentele sunt simple si de fabricatie proprie. cu ajutorul unui galvanometru cercetatorul din imagine demonstreaza, pe masa din bucatarie, cum produce corpul uman electricitate doar prin flexarea muschilor mainii.
pe vremea aceea dotarile erau foarte proaste, dar noi am vrea astazi sa credem ca aceste dotari nu sunt o bariera in calea cunoasterii. Noaptea Stiintei in dagherotipul asta e luminata de corpul cercetatorului si masinaria lui casnica, ca de un bec viu, emitind o lumina bioelectromagnetica puternica inregistrata pe o pelicula fotosensibila.
Emil du Bois-Raymond este unul din pionierii bioelectricitatii si pentru studiul sau de diploma si-a ales "pestii care electrocuteaza" (anghile, somni electrici etc), practic alegandu-si sa studieze niste baterii vii. Cercetarile sale despre Electricitatea Animala au fost publicate intre 1848 si 1884.
consideram ca aceasta imagine face legatura cu o traditie arhaica aflata la cumpana dintre premodern si modern, traditie care a inspirat electro-terapia, mesmerismul, magnetismul dar care a (pre)gatit miracolele stiintei asa cum au fost ele percepute si gustate de marele public. aceasta imagine se afla la Muzeul Medicinei de la Charite, Berlin)

"Muzeul de Electro-Tehnica" este o institutie profund FRRista cu tenta internationalista. Este una din cele mai amenintate si cele mai putin apreciate la ora actuala din tara. Dorim sa abordam criza carburantilor fara promisiuni desarte, vrem sa scapam psihologic de presiunea scumpirilor perpetue, a lipsei unor alternative energetice accesibile buzunarului, a lipsei de fonduri pentru cercetare, deplangem marea tragedie a dotarii inadecvate care afecteaza nu numai Romania, ci si multe tari din lumea a 2a si a 3a, dar cautam metode sa o depasim.
ParazitGaraj in Muzeul de Electro-Tehnica canta surd epopeea electrificarii neimplinite, slavind fulgerele si stralucirile luminii artificiale care ar trebui sa fie la indemana tuturor si pe intelesul multora. Din pacate ne-am obisnuit si ne-am rasfatat prea repede cu socul viitorului. Revolutia Tehnologica este urmata acum de o lunga Noapte a Stiintei. Folosim telefoanele mobile dar nu prea intelegem cum functioneaza si cum pot fi root-ate sau cum sa le alimentam cand nu avem incarcatoarele la noi. O sa vina vremea cand o sa trebuiasca sa ne deconectam masinile de spalat, laptopurile si playstation-urile de la centralele electrice. Vrem sa stim de cate "baterii din bagdad" putem face rost folosind vinul stors din podgoria tarii.

Intre orele 21.00 si ora 23.50 o sa prezentam un artefact video postat in 2009 pe Youtube. Este un experiment cu generatorul d pamant al domnului inginer Tariel Kapanadze.
O sa incercam sa facem un pic de reverse-engineering cu ajutorul unor prieteni entuziasti si cu ajutorul publicului interesat, pentru a putea decripta scopul si replica experimentul facut (nu exista traducere la experimentele filmate ale dl Kapanadze, dar exista materiale scrise pe net despre ele).
O sa incercam cu ajutorul celor interesati si al specialistilor nostri sa stabilim fisa tehnica si sa ne minunam impreuna de capacitatile si posibilitatile unei tehnologii aflate la indemana tuturor. Este o modalitate sa scapam de supliciul notelor de plata la curent si caldura, asa ca va rog faceti un efort si haideti sa conlucram si sa ajutam cu aceasta ocazie si pe acest tovaras american, englez sau ce o fi el. Transcriem mai jos textul postat pe Ytube in limba engleza:

"This movie I found on a torrent site about a year ago, I have no idea what they are saying, who they are, or when it was shot, but clearly it is a very interesting movie showing how this man gets energy from the earth to power light bulbs and other things! Look closely at his homemade rectifiers, spark gap, etc. Maybe a giant joule thief? Who knows? If anyone can translate for us, we would appreciate it a bunch. The file name was called free energy-geo. Thats all we know about it, thanks for watching! More info when it comes at: perpetual motion holder dot com."

In final promitem sa facem si o proiectie cu filmul SF Sovietic cult Кин-дза-дза! (Mosfilm 1986, regie Georgi Daneliya, dupa o poveste de Georgi Daneliya si Revaz Gabriadze) despre o planeta unde viata e nemiloasa si saracita si unde pana si chimicalele continute in chibrite(ketse in lb plukaniana) au devenit foarte pretioase. Este, credem noi, o societate plina de opresiune si exploatare pe care suntem pe cale sa o construim chiar aici pe pamant.

SCURT GLOSAR DE TERMENI PLUKANIENI

* Ketse (pronutat "keh-tseh") — chibrite (sau mai curand acele chimicale precum fosfor, pucioasa s.a. folosite pe pamant pentru gamalia chibritului)
* Chatle — unitate monetara
* Tsak — mic clopotel purtat pe nas care indica statutul social inferior al purtatorului
* Tentura si Antitentura — cele doua parti opuse ale universului. Anumite planete si galaxii exista in Tentura si altele (incluzand Terra) in Antitentura
* Pepelatz — o racheta cosmica interplanetara (de la cuvantul Georgian "pepela" fluture)
* Tsapa — o componenta pentru diferite masini. O tsapa mare este o componenta foarte importanta pentru pepelatz. A tsapa mica este o componenta pentru gravitsapa; fara tsapa mica, gravitsapa nu functioneaza. Tsapa seamana mult cu un surub ruginit
* Gravitsapa — o componenta a pepelatz-ului care permite zborul intergalactic ('gravitatie' + 'tsapa')
* Tranklucator — o arma
* Visator — un aparat portabil, care detecteaza automat diferenta dintre Patsakci si Ciatlanianieni
* Kappa — un buton sau o maneta
* Lutz (pronuntat luutz) — carburantul folosit pentru pepelatz, este facut din apa
* Ecilop — politist ("politie" scris invers)
* Ecikh — o cutie cu prizonieri; dar si incarcerarea intr-o astfel de cutie (ca pedeapsa); Ecikh este o puscarie cu tot felul de astfel de cutii ("Ecikh" vine de la cuvantul georgian "tsikhe" pentru puscarie). Ecikh cu cuie este o pedeapsa foarte grea.
* Kyu (pronuntat kyou) — o injuratura sanctionata social (inseamna 'cacat')
* Kuu — toate celelalte cuvinte

Adresa:
4 2 0
str. Lipova nr. 34 (mergeti cu 71, 93, 133 pana la statia imediat dupa Muzeul Militar)
Bucuresti, Romania

ParaditGaraj organizeaza o serata muzeala de electro-tehnica la IAP patrudouzeci DIN DRAGOSTE DE INGINERI

2011-05-14T10:56:00.011+03:00

Mai jos aveti o lista de subiecte care vor fi dezbatute intens in decursul acestui para-eveniment organizat in cadrul Noptii Muzeografice. Mentionam ca vom avea printre noi si niste ingineri de sunet de exceptzie care vor asigura lungimea de unda potrivita. Am vrea sa dedicam acest eveniment FRRist unui cercetator si savant rus controversat: Victor S. Grebennikov decedat in 2001 si rar mentionat in presa romaneasca. Ne-au impresionat nu doar descoperirile sale legate de efectele anti-gravitationale ale chitinei insectelor descoperite in 1988, ci mai ales nazuinta sa nestirbita de a desena si ilustra cu grija experimentele sale uluitoare. Admiram dorinta sa de ascensiune macar cu cativa centimetri desupra pamantului pe o platforma anti-gravitationala de lemn.

-Atelier de testat BECURI (discutzie libera, teste, istoria becurilor)
Primul bec de la 1876 a functionat 40 de ore. Becul lui Lenin "Comunism = Soviete+Electricitate".
Cat de economic este becul economic? Cum se facea economie la curent inainte? Cum faceau muzeele economie la curent si cine inchide lumina dupa ce ieseau vizitatorii din salile de expozitie?
In România sunt folosite numai 0,2 lămpi economice pe gospodărie. Potrivit datelor Institutului pentru Mediu şi Conservare din cadrul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene de folosirea becurilor economice, media în România e cu aproape 14 ori mai mică decât media europeană şi de cinci ori mai redusă decât media ţărilor care au aderat la UE în 2004.
Germanii folosesc în medie 6,5 becuri economice, danezii 4,9 lămpi economice, iar cehii 2,9 astfel de corpuri de iluminat. Înaintea românilor se află polonezii şi bulgarii, care folosesc 0,5 becuri economice.

-Globul pamantesc magnetic. Cum arata imaginea globului pamantesc din scolile de astazi? (kituri scolare, geografie planetara electro-magnetica). Magnetismul a pus capat modelului de pamant montat pe o vergea de fier care se roteste in jurul unui ax fix. Globul pamantesc este insfarsit o sfera de plastic&hartie rotitoare care leviteaza, suspendata in spatiu si inconjurata de campuri invizibile.

- Cine a auzit azi de Nikola Tesla "magicianul electricitatii"? Dar de razboiele si tensiunile curentului AC vs DC si alte istorii uitate. A murit sarac, la 86 de ani intr-o camera de hotel in Ianuarie 1943, dar a devenit emblematic pentru figura inginerului revolutionar, emigrantului si descoperitorului ripuit de companii samavolnice.

- Bateria din Bagdad
Acum 2000 de ani era nevoie de un vas de ceramica, un cilindru de cupru, o bucata de fier si un acid (suc de struguri sau lamaie) ca sa faci rost de curent. In curand vom fi obligati sa redescoperim din nou voltajul produs simplu.

- Chivotul Legii - Transformator, aparat de emisie-receptie, reactor nuclear biblic?
Va invitam la o discutie/lectura despre baterii sacre, radiodifuzoare divine si electrocutarea binecuvantata.

Adresa:
http://patrudouazeci.ro/
str. Lipova nr. 34
Bucuresti, Romania

0378

2011-05-11T08:58:00.000+03:00

DIN DRAGOSTE DE INGINERI

ParaditGaraj, catod al circuitelor alternative din oras, deschide calea "Muzeului Electro-Tehnic" - componenta de baza a FRR. Mai multe detalii veti gasi in "Fisa Tehnica".

(glosar: dioda, rezistenta, politehnica, fizica nucleara, rezistenta fizica, ion negativ, electron, minus, circuite integrate, electrozi, costume de protectie, masuri de siguranta, norme de protectia muncii, tensiune, voltaj, amperaj, forte de frecare, inertie, laborator, baterie, acumulatori etc.)

0377

2011-04-02T02:02:00.001+03:00

Despre CNDB si adevarata prietenie

Se fac planuri, dansatorii plang, curg imaginile cu dezastrul, peretii sunt negri, se transmit condoleante, ministerul suspina, Opereta este de-zo-la-ta, schela se inalta, Caramitrul isi sterge lacrima sacrificata pe obrazul societar, paznicii aduna tristi mucurile de tigara, cutiile de bere se incoloneaza spre al patrulea parastas, umbrele se astern peste dansul romanesc in ritmuri de milonga, coregrafii au amortit, candidatii blufeaza, suntem sustinuti de la Paris si Oslo, teatrul romanesc are usa inchisa, gardurile cresc cu parere de rau si e atat de gol in jur...

CNDB isi muta toata deschiderea intr-o camaruta in fostul UTC, scrisorile de amor institutional nu sosesc la timp, parcarea se scumpeste, sediul este intabulat de prietenul de altadata. Ce te faci, ce (mai) e de facut, cand totul se prabuseste?

ParadisGaraj este strainul prietenos, mana de ajutor intinsa cand nimeni nu este imprejur, solidaritatea onesta, resursa providentiala, sinceritatea intruchipata, imprumutul naiv si zambetul fostei prietene. ParadisGaraj vede in CNDB ceea ce nu a reusit sa fie niciodata, priveste cu respect si admiratie la geamurile luminoase si oamenii care se vad prin ele. Din fostul nostru sediu, la fel de alb si curat, din poarta - CNDB-ul s-a vazut intotdeauna aureolat de lumina Apusului. Era certitudinea ca acolo este experienta adevarata, spectacolul complet, performance-ul unde Paradisul si-a cautat intotdeauna locul. Pe bancile Centrului s-au asezat sperantele, acolo au invatat toti prietenii nostri sa caute ceea ce nu gaseau. Au venit, ne-au povestit si ne-au convins sa fim aproape, sa ne facem utili, sa fim atenti la cele infaptuite acolo, sa punem umarul cand e nevoie.

L-am ajutat pe Perjovschi cand nimeni nu-l mai voia, ne-a ajutat la randul nostru cand nimeni nu-l mai voia, ne-am transformat in kunsthalle cand Bienalei nu i-a ajuns Garajul, am vandut gogosile paradisiace pe bani grei, am hranit ursii care ne amenintau Zmeura de Aur, pe scurt am fost acolo cand toti erau in alta parte.

CNDB ne trebuie in continuare. Este pentru Paradis ca vecinul de peste gard caruia ii sari in ajutor cand si-a dat foc la casa. Si noi am gresit, si noi am fost salvati, si noi - acum, la randul nostru - punem mana, la greu. Credem in punerea la comun a resurselor, stim ce inseamna spatiul si agenda comuna, prin noi insine vom reusi.

Echipa de evacuare a ParadisGaraj, alcatuire informala de criza, isi face datoria de constiinta in a se pune la dispozitia Centrului National al Dansului pentru ultimul drum catre UTC. Suntem putini dar vom face tot ce ne sta in caracter ca evacuarea prietenilor sa fie cat mai rapida. Cu fiecare cutie deplasata, cu fiecare Birou dezmembrat, cu fiecare atelier transformat, visul Paradisului pe scena de arta contemporana prinde fiinta. Fiecare serviciu pe care il putem face, venind in intampinarea momentelor de singuratate, este o declaratie de intentie de care se poate si se va folosi, pana la urma, toata lumea. Evacuarea ne paste pe toti, nu lasati invidia sa va cuprinda cand nu e momentul: CNDB-ul ramane fara spatiu, scaunele sunt in drum, spectacolul e in strada pentru prima data - e nevoie de noi pentru prima oara, vom fi acolo unde este nevoie.

Echipa de evacuare a ParadisGaraj asteapta sa fie chemata din clipa in clipa, nimic nu e pierdut inca!

>>> http://aerobix.blogspot.com/2010/07/0362.html

CNDB OCUPAT

2011-03-23T14:50:00.002+02:00

In cadrul actiunii de protest - ocuparea actualului spatiu CNDB odata cu inceperea demolarii fara a se fi gasit o solutie decenta si concreta pentru comunitatea artistica care i se asociaza – propun reproducerea grupului statuar “Carageliana” amplasat in fata Teatrului National. Joi, 24 martie, incepand cu ora 12.00, la pranz, in fata TNB, un grup de artisti vor reface complexul ansamblu statuar, intr-o varianta, ce-i drept, mai mica dar mult mai ieftina – mai exact, fara nici un buget.

Se pare ca arta monumentala isi gaseste oricand legitimitatea si dreptul de a fi sustinuta financiar. Ca exemplu, costul grupului statuar ar fi acoperit fara probleme bugetul de constructie a unui nou spatiu pentru dansul contemporan sau ar fi permis achizitia unuia sau a mai multor spatii. Insa un loc dinamic, in care informatia circula, un spatiu de cercetare si dezbatere, un loc viu in care artistii sa se poata intalni si lucra nu reuseste sa devina o necesitate sau sa apara pe vreo lista de prioritati, precum arta monumentala si intepenirea intr-o apreciere - care aminteste de vremurile dinainte de ’89 – a “lucrului mare”, oricum ar fi el.

Tin sa precizez ca actiunea nu vizeaza in nici un caz continutul grupului statuar sau ideea de a il omagia pe Caragiale. Cu totii il iubim pe Caragiale. In mod paradoxal, probabil ca el ar fi criticat cel mai asiduu astfel de anomalii ale politicii culturale din Romania.

Alexandra Pirici

CNDB OCUPAT

Eliminare Protejata de Date, Biojaf, HARTA USTURIMII FRR si genus Capsicum in tarile aflate in curs de dezvoltare si supra-exploatare

2011-02-22T03:36:00.037+02:00

0377

Scurta introducere
In August 2010 am cautat cel mai usturat ardei din Bucuresti. Ne-am interesat daca exista arme non-letale bazate pe capsaicina si cum poti sa dezamorsezi manual un ardei usturat. Acesta este una din primele actiuni FRR executate anul trecut in 2010 pe vremea cand inca mai exista Hala Obor in toata splendoarea ei. Trebuie sa tinem minte ca oricine poate fi un membru al Fanclubului Reusitelor Romanesti. De la inceput am considerat ca ardeiul usturat sau de exemplu tehnologia fumului(afumare, tehnici de afumare, afumatori, fumigena, fumigatzie, comunicare cu fum) au devenit incetul cu incetul esentiale pentru supravietuire, odata cu inrautatirea si scumpirea conditiilor de viata. Toate aceste informatii, tot acest know-how empiric, toate bazele de date considerate perimate capata acum in mileniul trei o noua urgenta si o noua importanta.
Astazi suntem parte nu numai din ce se numea lumea in curs de dezvoltare, dar suntem si mai mult parte din lumea in curs de supra-exploatare. Orice carte gasita in gunoi, orice volum recuperat de la reciclatorii de hartie, orice planta, ardei, tehnica de cultivare este amenintata cu disparitia sau privatizarea(care impune drepturi de folosire unice si controlate). Noi suntem astazi agentii involuntari si complice ai biopirateriei si furtului de date. Cat mai este timp trebuie sa investigam modurile concrete prin care ne auto-exploatam si ne auto-subjugam in viata zilnica din mileniul trei pentru a putea impiedica sau bloca preluarile si deturnarile accelerate.
Dupa o colaborare foarte interesanta cu Fundatia Erste din trecutul recent am realizat cat de periculos poate fi acest sondaj (chiar si de mica adancime) in bazele de date obscure estice. Noi eram practic angajati sa recuperam si sa arhivam trecutul imediat in cadrul unor organisme cultural-bancare imperiale. Mai mult ne-am simtit obligati sa dam cale de aces catre niste surse imposibil de accesat de catre trimisii din occident in alt mod. Si aici povestile si filmele cu talc din occident ne ajuta sa evaluam situatia. Imaginati-va ca noi suntem angajati sa transportam niste minereuri culturale (date despre arta romaneasca, istoria artei, istoria teatrului, dansului ro) – dar pe drum nava noastra de transport intergalactic NOST(RO)MO reSourcing primeste un semnal.
Nu stim daca este un semnal SOS de tipul `salvati arhivele romanesti´ dar cert este ca Fundatia Erste, propietara navei NOST(RO)MO pescuieste, pe langa minereurile susnumite, si dupa informatii strategice de tipul Arte Martial Romanesti, care sunt un fel oua letale aliene. Va dati seama ca ne-am simtit obligati sa detonam totul si sa incercam sa scufundam cargo-ul numai sa nu ajunga la comanditari.

Iata ca inarmati de acesta experienta am inceput ca niste bibliotecare somere sa rasfoim fondul de carte FRR in stransa legatura cu acesta lupta pentru date vitale si strategice. Cunostintele practice devin incet incet chestiune de supravietuire in momentul in care nu vei mai avea de ales, cand va trebui sa te scotocesti prin vechile manuale, prin vechile invataminte agrotehnice ca sa intelegi ce se intampla in jur si cum sa o scoti la capat in jungla de patente. Practic ce se va intampla cand toata cunoasterea tehnica si practica o sa fie repertoriata si o sa devina incetul cu incetul proprietatea unor institutii private si a unor companii. Sau pur si simplu nu o sa ajunga la tine pe raft decat sub forma de catalog de lux cu grafica industrial prolet-culta.
FRR vor sa ajunga pe marginea gropilor de gunoi tehnico-stiintifice si sa incerce sa extraga macar o parte din datele ne-deletate din volumele duse la casat.

ARDEIUL IUTE SI FOARTE IUTE
In acest episod ne-am confruntat cu ardeiul iute. Confruntat – pentru ca ardeiul este in inima confruntarii, a luptelor de clasa, a luptei dintre Nord si Sud, dintre privilegiati si subjugati. Am vrea sa demonstram macar in parte de ce ardeiul iute este in primul rand o planta a maselor saracite de pe intreaga planeta. Este una din plantele rapite de biopirateria coloniala si extrasa din contextul ei ecologic si etnobotanic. Dezvoltata de mii de ani de civilizatiile precolumbiene mezoamericane este mai apoi raspandita de marile imperii coloniale spaniole si portugheze in intreaga lume. Ardeiul usturat este una din plantele biopiratate care au fost introduse in circuitul international ca parte din marele transfer Columbian (mai curand jaf columbian). Nu trebuie sa uitam insa ca acest 'schimb' a fost extrem de inegal si ca 'in schimbul' ardeiului cultivatorii lui au primit de la Europeni moarte, boala si exploatare la nivel continental.
Ardeiul iute este pus la treaba de la bun inceput. Este o planta care te munceste, te face sa transpiri din belsug, sa scoti foc din tine pe toate gaurile corpului. Daca efortul si munca te fac sa transpiri, tot asa ardeiul transforma mancarea intr-o forma de rezistenta trupeasca la munca silnica.

Usturimea ardeiului si transpiratia puternica vorbeste despre conditiile de viata ale oamenilor care l-au manancat si il mananca inafara restaurantelor si artei culinare, departe de lanturile de fast food si retetelor gatite live la tv.
Cultural vorbind ardeiul este asociat cu zonele defavorizate economic. Indicele usturimii pe pamant este corelat indeaproape mai mult sau mai putin cu saracia. Acolo unde viata este grea, unde populatia este exploatata si obidita, ai nevoie de aliati culinari care sa te intareasca, sa te fortifice si sa te ajute sa lupti. Politic vorbind ardeiul este la origine profund zapatist, parte din hrana unei populatii care se hraneste in principal cu tortilla si sos de ardei usturati. Diferenta de clasa este aici diferenta alimentara – mancarea traditionala este mancarea celor multi. Ardeiul insa este cultivat astazi in scopuri comerciale si in conditii de lucru subumane. Conglomeratele agro-alimentare dezvolta seminte si hibrizi dedicati industriei. Majoritatea celor care lucreaza in serele subsidiarelor de pe teren sunt femei selectate pentru ca au o 'disciplina sporita cand lucreaza cu hibrizii'. Angajatele nu sunt platite daca nu reusesc sa obtina o rata de germinare de cca 98% a hibrizilor.
Armata si companiile biofarmaceutice au profitat de acest lucru de la bun inceput si au inceput sa recruteze ardei din cei in ce mai iuti pentru propriile lor interese.
Ardeiul usturat este diabolic, arde ca focul iadului, un iad pamantesc si localizat pe terenul agrar al sistemului colonial feudal de tip encomienda. Fructul ardeiului usturat copt este rosu ca cel mai rosu steagul si are vag forma de secera.

Cum se intampla astazi plantele locale sunt imediat puse la treaba in cadrul complexului agro-farmaceutico-chimic. In Chiapas, ardeiul usturat este poate una din primele plante devenite bioarma non-letala folosita contra demonstrantilor. Armata indiana foloseste grenade cu capsaicina extrasa din faimosul cultivar Bhut Jolokia – cultivat acum in lupta contra teroristilor, cum sustin ei. In miinile statului si armatei ardeiul usturat urmeaza obiectivele contra-insurgentei. Cum poti sa dispersezi masele revoltate fara a fi acuzat ca le-ai omorat?
Scala usturimii ardeiul este si un fel de scara a culturii macho, care masura barbatia prin rezistenta la durere autoindusa.
In societatile unde durerea nu face parte din viata zilnica, ardeiul a intrat intr-un fel de concurenta culinara si gustativa. Daca la inceput exista doar un singur tip de ardei in restaurantele indiene din Anglia acum esti parca obligat sa cauti tipuri noi, sa obtii noi categorii super-iuti precum 'ardeiul infinitului'. Deja ar trebui sa obtinem o coloana a infinitului din ardei usturati.
Barbatia barbatului occidental continuu amenintata parca de infertilitate este testata in restaurante etnice – inghitind mancaruri exotice si mult mai picante decat ce are de oferit bucataria vestica, saraca in gusturi si arome. Mancarurile de acasa sunt insa lasate in urma, si 'picanteria' vietii vine adusa tot din fostele colonii si bucatarii subjugate. Boiaua isi joaca rolul si in prezervarea traditionala a mancarurilor. Orice slanina pe langa fum mai este protejata si de puterea capsaicinei din boia. Paprikashu este cu adevarat puntea de legatura intima care leaga zonele sud-dunarene de Pusta ungara, anuland orice granite statale si lingvistice. Din Turcia si pana in Ungaria, ardeiul usturat trezeste emotii, te face sa transpiri si te fereste de raceli si gripe.

Ardeiul usturat este un laborator chimic natural care si-a sintetizat propriile materiale protective, protejandu-si semintele timp de milioane de ani. Oricat de mic era ardeiul se apara in decursul istoriei sale naturale de mamifere atotrontaitoare si mestecatoare de seminte(dar nu de pasarile care ii raspandeau samanta!) cu ajutorul unor fitochimicale foarte puternice producand o usturime insuportabila. Noi oamenii ca orice veverite, rozatoare si caprioare ne feream pana nu demult de ardei. Durerea provocata este totusi si cheia succesului biomedical al ardeiului. In anii 1980 efectele anestezice ale capsaicinei isi gasesc aplicatii cu pacienti care sufera de dureri asociate cu chemoterapia. Capsaicina mai are si alte efecte anti-cancerigene. Apoptoza este moartea celulara programata a celulelor. Apoptoza este un fenomen necesar si normal pentru supravietuirea si cresterea normala a organismelor multicelulare. Atunci cand apoptoza e insuficienta, atunci cand celulele nu mor la timp si continua sa se divizeze, atunci ai mari probleme. Apoptoza sta la baza proliferarii necontrolate a celulelor din propriul corp. Sinuciderea celulor este cumva situata astfel la baza vietii multicelulare. Am putea spune ca noi eutanasiem propriile celule 'maligne' convingandu-le ca nu mai e cazul sa se divizeze, prin capsaicina aplicata local. Capsaicina induce apoptoza in celulele cancerigene. Practic le comanda sa se sinucida. Tumorile la prostata sunt cele mai sensible la capsaicina, cu toate ca aceasta substanta inhiba si cresterea celulelor leucemice sau a celulelor asociate cu cancerul gastric.

In Bucuresti Hala Obor a fost pusa sub control biologic. Toate fotografiile de aici sunt facute pe vremea cand tarabele mai erau libere, erau improvizate pe scaunele mici, lazi si panze de plastic. Erau foarte multi oameni care vindeau ardei usturati in piata in ziua aceea. Si astazi o sa mai vedem tarabe dinastea. Am pastrat poze color cu ardeii iuti ca sa ii puteti admira in toata splendoarea lor rosietica. Avem si o poza cu ceva somni africani proaspat pescuiti. Una din metodele bune de identificare a noilor specii de pesti comestibili proaspat(sau abuziv) introdusi este sa te plimbi prin piata.

Practic puteai sa gasesti tot felul de soiuri diferite de ardei. I-am rugat pe aproape fiecare sa ne recomande cel mai iute tip de ardei. Multi aveau mici pancarte confectionate pe care scria „FOARTE IUTE!“ sau „IUTE IUTE“, „IUTE FOC“. Cei mai multi au avut rabdarea sa ne explice cum sa recunosti ardeiul cel mai iute. Cum trebuie sa ii cauti vinisoarele, sa te uiti la striatii si ridurile de pe coaja si numai asa o sa il poti identifica. Usturimea avea culoare, avea forma si textura. O puteai recunoaste si cauta.
Ne-am bucurat mult de sharing-ul liber de informatie, si am incercat sa cumparam de la fiecare producator cate un manunchi de ardei.
Toti acesti ardei i-am testat in laboratorul nostru ambulant din ARGENTIN, terasa din Lipscani (inainte sa inceapa upgrade-ul acolo). Am chemat niste testeri tineri si i-am pus sa incerce un pic din fiecare sample de ardei la o farfurie de hamsi si niste beri. Ne-au dat note pe scara Scoville (scara iuteniei ardeiului) si noua si ardeilor. Le multumim cu aceasta ocazie tuturor FRRistilor care au scuipat foc alaturi de noi. Alt efect miraculos si binemeritat al ardeiului usturat este euforia care ti-o declanseaza dozele repetate de capsaicina. Nu pot sa uit cum l-am vazut pe Stefan Cosma mancand o farfurie la Dragonul Rosu compusa aproape exclusiv din ardei iuti care aveau o culoare neagra. Omul manca, transpira si plangea, dar iata ca i-a trecut aproape instant raceala.

Ninjealaii din Ghidighici/Chisinau Vadim si Sergiu, mi-au dat din belshug un sos cu ardei usturat prin mancare cat am stat la ei, un fel de tabasco/pesto local - numit ADJIKA - cu istorii raspandite prin tot Caucazul, originar din Abhazia, trecand prin Svanetia lasand usturaturi in urma pana in Rusia si Ucraina. Un sos care are la baza cantitati tocate marunt si pisate care difera in functie de familie si reteta: usturoi, rosii, ardei usturat, sare si ce mirodenii mai vrei sa pui. Acest sos usturacios se pastreaza bine, nu se fierbe ca la noi. In functie de an si ploii este mai apos - daca rosia e zemoasa. E combinabinabil cu cartofi, fripturi si este nelipsit de pe orice masa. Le sunt recunoscator ca au sharuit aceasta retzeta iute iute cu noi. Mai jos sunt niste poze cu primele experimente de ADJIKA de acasa.

Nu este un mit, euforia declansata de ardeii usturati este cat se poate de adevarata, la fel si cascada endorfinelor naturale care iti inunda creierul dupa ce teai usturat bine.
Alt experiment a fost dez-usturarea ardeilor. De obicei usturimea este situata chiar in celulele din jurul semintelor. Daca vrei sa te feresti de ea poti foarte bine sa faci operatia descrisa de noi in micul filmulet.
Am strans si o serie de pliculete cu seminte de ardei usturati. Ne intereseaza si ce seminte poti sa gasesti astazi si cum poti face rost de ele. Pe langa faimosii ardei bulgaresti, am identificat si ardei de ghiveci decorativi. Am cautat orice produs care avea in compozitie ardei. Intr-un vechi borcan de ardei iute praf am descoperit si urmele unor larve sau pupe care traiau acolo binemersi. Cobilanschi le urmareste printr-o lupa. Probabil ca acesta este cel mai extrem mediu de viata din casele si bucatariile oamenilor. Cunoastem gandaceii de faina sau moliile de dulap, dar insecte care sa traiasca intr-un praf pur si ultraiute de ardei usturat – si sa nu ai nevoie de nimic altceva. Asta este ceva demn de FRR!

In fata usii de bloc chiar cand sa intru am gasit un ardei usturat cazut din sacosa. E ca si cum a picat ghinda din gura veveritei, tot asa fiintele umane care l-au adunat, crescut si cules, il raspandeasc pe nebanuite.

Fondul de carte FRR este un fond de carte romanesca de specialitate, repudiat si expulzat la marginea lecturii. Carti uitate, scoase din uz si din circulatie din diferite motive, carti periculoase sau aparent inofensive. Cu toate acestea ele constituie pt FRR un zacamant urias cu un potential amenintat inca de spionajul publicitar, managerial, economic, zootehnic,industrial, militar si biologic.

0376

2010-10-12T23:48:00.083+03:00

What is the F.R.R. ? What is the purpose of the F.R.R.?

We've been wanting to answer some questions. Everything about our Fanclub is in Romanian but to make things clear we will try to explain our purpose, our mission, something about our obscure beginnings in English. We really don't want to become a new Art Heaven's Gate cult. That is why we tried to subdue our need to repeat the name ParadisGaraj. ParadisGaraj became for us and others a sort of Art Heaven's Gate. You surely remember the apocalyptic sect that committed suicide in the hope of escaping earth? We tried to escape the conditions of art in Bucharest Romania 2010. It didn't work out and it nearly destroyed us, made us victims of our own doing and fame because we thought we could play the sarcastic rock stars. We made a laughingstock of everybody and many got sore or sick of us in turn. This kamikaze bum style made us loose our small space on Batistei Str, made us alienate our public and it made us abandon the Kunsthalle Batistei project that was so hopeful, clean, new and white. We realized we have pulled other people, students, artists, friends and teachers into misery and deceit. We didn't ask anybody to get vasectomy, eat sleeping pills grounded in apple juice sauce and thus abandon Romanian art and enter with us in another state of being on top of a spacecraft, but we came very close to it. Now we only dream and hope for a foreign curator, a foreign captain (hopefully a German Schwab or Saxon curator that would become the well-connected director of the Kunsthalle Batistei. There is no turning back to the gay but incredibly irresponsible days of ParadisGaraj.

Now we are part of the Fanclub of Romanian Achievements. The F.R.R. is acting like a sort of Data Recovery Foundation from a decaying and hegemonic future. We live in this disaster area of the 2010 future so we have to deal with the problems of the present. The market economy ushers in the new dark ages, where everything is imbued with spiritualistic-wellness-consumer-doctrines have-it-all of plastic shamanism for managers and achievers. It is a harsh primitive capitalism with its own corporate henchmen that acts with no remorse or mercy, having an army of perfect employer symbiont's with flashy orthodox icons in their wallets and new ink-jet lettered(the same multi-head technology used for printing dates on eggs in supermarkets) and artificially scented candles COPYRIGHTED BY THE OFFICIAL ROMANIAN CHURCH, bought for their expensive wedding service. Of course the church wants to get all the money so it doesn't want any counterfeited candles!
The opium of the masses underpins the rapacity of the new church economy. While extremist groups manipulate our fears against technology, biometrics and implants, the orthodox Romanian church regularly employs sound systems, electronics and disco shows of light to continue deceiving the common people and strengthen its grip on the collective psyche by adding entertainment value. The theological upgrades seem always to be for the worst, combining gadgetry, superstition and control in a new formula - a formula mimicking other similarly shiny pseudo-interactive capitalist trinkets.

The history didn't end in 1989 like Fukuyama said, but what followed was very much like the Planet of the Apes here in the East.

The F.R.R. hovers in a space-time incongruity and we are trying to put a finger on the time warp of today, get access to the basic codes and programming that will help us untangle what is going on around us. We feel secure in our scientific materialism trying to debunk the anti-rationalist tide, the rising superstitions of today harbored inside malls, magazines, advertising, public relations, expert power, showbiz, politics and finally art.

Without fear we search patiently and joyfully for all the forgotten science, astronautics, aerobics, technology, agriculture, genetics, ecology, nutritionist science, paleontology, cosmology that was once part of the popular culture with all its naive illuminstic outbursts, its progressive and anti-racist convictions, while also digging for the cauchemardesque and mephistophelic dimensions of Romanian techno-scientific lost or simply ignored knowledge.

The "Achievements" in the name of our Fanclub should also be understood in this critical way as a token of the nationalistic ego-trip science and technology is forced to play. These suprematist "Achievements" are nearly always prepackaged and misused for political and monetary purposes of the moment. What are these achievements and what have they achieved with us? A healthy skepticism should guide our steps in the lab. We try to achieve what also the book Dark Medicine urges us to do - to always consider and never close a nation's books on the past of its science and bioethics.

The omniscient capitalist apes of today think that there was nothing before them. We are searching for ways to fight and understand the troubles and total enslavement of our times.
Painfully aware of our post-Darwinian condition we are conscious of being all apes enslaved by other technological and militaristic apes that think they are superior, that think they have a superior and unique knowledge over the barbarous and fearful masses. Did you notice that none of the success literature of today; all the the team-building, time-management, eugenic, goal-setting, motivational literature of today - none of it seems to have any past? The title of the 2008 volume AGNOTOLOGY: The Making and Unmaking of Ignorance, edited by Robert N. Proctor and Londa Schiebinger opens up a new area of research. As Londa Schiebinger puts it "Agnotology traces the cultural politics of ignorance".

Our present has something to do with that particular version of the future called the Planet of the Apes. In the Planet of the Apes there is a control over the past knowledge, especially scientific and technological knowledge very easily labeled as 'Promethean'. The ghosts of the Cold War era are fully inscribed in that version of a Simian future. There is also an obvious bioethical hubris about a change of roles and the fear of losing every civilisation(al) advantage over the so-called inferior species. In that sense The Planet of the Apes is just another piece of white fear pulp literature. But it is also a cautionary tale about the impossibility of recognizing the intelligence, humanity and worth of other beings than those closely resembling yourself.
What if we would become the lab animals, the primitives, the hunted and the caged. What if the most powerful weapons of mass destruction will become the true and very tangible embodiment of the divine, the mythological entities of the post-atomic future. Such a world was already prepared by the NORAD and all the cold war silo's that were standing cathedrals, what better idolatry of the ultimate weapon than to keep producing it, while you deny it to others.
Atomic bombs are being naturally worshiped in a world where the Ballistic Missile Shield is a priority. Few seem to remember the arms race or the disarmament movement in Romania nowadays.

The apes had a clear taboo about all the knowledge that had to do with the cataclysmic time of BEFORE(read before 1989, or the forgotten 90s, or BEFORE 2010), everybody was put out of a job if they just tried to demonstrate that there was a time before the great NOW. It was considered dangerous and forbidden knowledge, but nobody actually tried to find out why it was forbidden! We are not only interested with the knowledge of before, but also with what happened with that knowledge afterward and how it got dispersed, and finally unwanted knowledge.

Some elitist private enterprises and officially sponsored data miners, together with fringe ultra-nationalist factions will try to mine the past science and knowledge for their own needs and selfish purposes. The full measure of this retroactive ethnicist fad was the recent grotesquely funny Romanisation of inventor and engineer Nikola Tesla's name into Nicolae Teslea.
No, it is not a bad joke, popular inventors and wondrous scientists have been regularly hijacked in the name of national and religious pride in Romania and elsewhere. While we don't feel condemned or banished in any way, the F.R.R. works in a clandestine climate, it gathers unwanted knowledge, tries to share it freely and hopes that all the future generations will learn to decrypt and keep on rediscovering this lost knowledge. Most of our lost knowledge lies in our growing library (THE F.R.R. LIBRARY) that is being hauled like junk DNA in the genome from one generation to the next, while we are quite sure that it has some hidden usage value in times of need. We are greatly indebted to many F.R.R. benefactors, donating materials for our F.R.R. Treasury/Library (TEZAUR). We really don't have a great capacity, and our conditions and means are generally very poor. Still, we learned our lesson from the great libraries of the past - even if just a mere fraction from the library of Alexandria has survived, it is enough to give us a glimpse today of all the other wonders that were kept there. The response was positive from many and we think that there are other crypto-F.R.R. members doing and working in the same direction as ourselves. Here are some examples:

A book about LIFE & DEATH published in 1962 by the Council of the Dissemination of Cultural and Scientific Knowledge.

This is a book about THE COSMIC ERA AND THE EARTH published in 1987.

This last book is about How a geneticist sees the world, it was published in Romania in 1984 by a C. Maximilian, a Romanian geneticist asking questions about our rampant anthropocentrism, about overpopulation issues and solutions, about a growing aging population, about the triumphs and dangers of genetics with many warning stories for the present. There are three objects on top of the book. The first is a soapnut, or soapberry from the Sapindus plant genus (Sapindaceae family that also contains the lychee). The soapnuts contain saponins that are natural surfactants that act as natural alternative detergents. They have been discovered by ancient peoples they are being now sold in the West as an expensive alternative, in the same time as detergent chemical plants are putting out waste products all over the third world - in the countries where soapberry's originated.

The second is a German hazelnut branded with the name KO on top of it. The third is a dried seed cup of the Nelumbo nucifera (or Indian lotus, Sacred Lotus is a plant from the Nelumbonaceae family) that was industrially perfumed and put in an bowl sitting in the toilet of a restaurant in Bucharest as an artificial perfumer for the customers stopping to piss or shit there.

0375

2010-09-06T12:19:00.000+03:00

"Grupa de tineri in paza si apararea unei lucrari de arta: KNOT BUCURESTI"

"Lucrarile de arta sunt constructii din lemn, zidarie, metal sau mixte. (...) Importanta lucrarilor de arta din punct de vedere militar, in situatii deosebite si in starea de razboi, impune trecerea la paza si apararea acestora. Apararea unei lucrari de arta sau a unui obiectiv important are unele particularitati in functie de pozitia geografica a acestora. (...) Detasamentele de tineret, destinate pentru paza si apararea unei lucrari de arta, statie de cale ferata sau alt obiectiv important pot participa, in subordinea subunitatilor militare sau de garzi patriotice, la indeplinirea urmatoarelor misiuni: siguranta nemijlocita a obiectivului prin patrule, pande, posturi de observare; nimicirea elementelor de cercetare-diversiune ale inamicului. (...) Comandantul de detasament va arata demonstrativ tinerilor cum se organizeaza si se duce lupta grupei de tineri pentru apararea unei lucrari de arta." (Manual de pregatire militara generala a tineretului pentru apararea patriei, Ed. Bucuresti 1984)

Activitate instructiv-educativa implicand membrii comunitatii locale pentru asigurarea bunei desfasurarii KNOT pe toata durata sederii in Bucuresti ROMANIA.

Experienta berlineza a KNOT-ului ne forteaza sa fim prevazatori si neincrezatori in propria capacitate de organizare la fata locului. Astfel, din initiativa proprie, nesiliti de nimeni de aceasta data, am alcatuit o lista cu posibile puncte slabe ale situatiei din Bucuresti: prezenta unor mase uriase de oameni flamanzi, incapacitatea de gestionare a situatiilor de criza (raniri, taieri, accidente prin cadere si strivire, pierderea unui membru sau a unei functii vitale, etc.), absenta regulilor de prezenta VIP, preventia incendiilor, indefinirea potentialului de autogestionare. Insa cel mai important este elementul material, urmand costurile de productie si sumele investite. KNOT-ul este rodul unei investii multinationale, initiate de nemti, sustinut de polonezi si avand o participare romaneasca. Toti stim ca Bucurestiul este un mediu mult mai periculos decat orase precum Berlin si Varsovia, situate la vest de noi. Infractiunea, criminalitatea, proxenetismul, vagabondajul, escrocheria economica, lipsa acuta a fortelor de ordine, toate aceastea duc la distrugerea de proprietate privata si alte fapte reprobabile. Cum bine stim, aceasta stare de lucruri a dus la consecinte grave in privinta binelui public si a proastei reputatii a tarii peste hotare. Strainilor le este frica sa vina in Romania, ne vorbeste toata lumea de rau, nimic nu functioneaza.

Descrierea programului de activitate zilnica:

PANDA: prezenta clandestina la KNOT, stand la panda inarmati.

RECRUTAREA: recrutarea elementelor posibil perturbatoare in favoarea KNOT.

CERCETARE FOTO: imagini cu toate activitati suspecte de la KNOT sau in jurul KNOT-ului.

PROCESARE: datele stranse vor fi trimise zilnic la punctul de control KNOT.

PROCES VERBAL: la finalul KNOT vom intocmi un procesul verbal cu activitatile suspecte.

Buget(negociabil) achizitionare armament procurat din piata chinezeasca (Dragonul Rosu):

- minimum 1 bucata mitraliera

- minimum 4 pistoale

- max. 10 laser pointere

- 2 sabii laser

- 2 phasere tip star trek

- 1 transportor blindat

- cozi de lopata, etc.

0374

2010-08-21T19:26:00.001+03:00

REPETITIE CU PUBLIC 23 AUGUST cu Q&A

PG organizeaza o sesiune F.R.R. Duminica, 22 August in cartierul Drumul Taberei din Bucuresti avandu-l cainvitat pe Simion Cernica cu '23 pe 22 dupa 21', cercetare-prezentare performativa cu scop discutabil evaluativ si educativ si in premiera cu spicuiri din tezele nepublicate 'Fantomele trecutului se evapora mai repede vara'.

Sa repetam impreuna pentru tag-urile selectate.

23 August (1939/1944/1948/1989), din nou 22 Decembrie, 21 de ani, (re)nastrerea unui ratiuni, 20 de ani sigilati, regasirea unui natiuni, festivitati pagane, numerologie istorica, reinterpretare manifest, țară româneasca fara țară, ilegal, popor fara tractor, avem sclavi, arta si lupta la români, Simion Cernica are un steag, descantare la cald de istorie personala, si altele nealinieri.

Vom incerca deasemenea sa raspundem publicului la urmatoarele intrebari de cultura generala:
Este 23 August 1944 o cotitura a istoriei? Care e “lovitura de traznet” mentionata de Raymond Cartier? Ce anunta postul Radio-Londra la ora 23 in ziua de 23 august despre armatele romana si sovietice in drum spre Budapesta si generalul Tito? Cate efective avea armata Romana la eliberarea Ungariei? Cate efective avea armata Romana la eliberarea Cehoslovaciei? Ce fosti luptatori romani din Spania, emigranti romani antifascisti, studenti romani, muncitori veniti in Franta in cautare de lucru au luptat in lupta de eliberare din Franta? Cati kilometri au fost in batalii de armatele romane in razboiul antihitlerist si cati kilometri patrati de teritorii au fost eliberate? Ce populatia avea Romania (RSR) pe 23 August 1989?

* evenimentul are loc la ora 19.30 in parcul Moghioros, Teatru de Vara (langa lac).

** imagine: desen autor nedezvaluit, circa 1965-1968, din colectia S.C.

*** mai multe detalii vizuale: http://www.simioncernica.com/sc1/23_22_21.html

0373

2010-08-21T13:33:00.005+03:00

Regulament de functionare FANCLUB REUSITELE ROMANESTI

Brigada FRR are intotdeauna ca obiectiv formarea prin forte proprii in randul oamenilor pe baza celor mai noi descoperiri stiintifice si tehnice, a unor profunde convingeri materialist-stiintifice locale, despre viata, natura si societate. Ne intereseaza rolul savantului roman, etologia captivitatii, simturi versus bun simt, manual despre rani din impuscare, viziunile politice despre ecologie, scientismul, eternul feminin, civilizatia montana, calibrare decalibrare, exista o psihologie a alimentatiei?, informatii despre catastrofele ecologice care nu isi gasesc loc in presa, agricultura la limita ariditatii, solomon marcus despre semiologia cotidiana, ilustrarea unor limite fizice, aprecieri asupra infectiilor sociale, catastrofologie, animalele si cutremurele de pamant, critica "prietenilor", istoria geniilor... americane, cercetari clinice si experimentale privind batranetea, cazuri de contrabanda – Interpolul intra in actiune, ideologie anti-capitalism, adolescenta prag intre varste, istoria romantata a escrocheriei romanesti – vanzatorii de iluzii, halucinanta aventura a stupefiantelor, revolutia burgheza din tarile de jos sau fundamentarea istorica a ideologiilor liberale, argumente stiintifice din stiintele naturii in sprijinul ideologiilor social-democratice, Alexandru Mironov, despre traforaj - activitate-hobby a oamenilor muncii, pozitivismul, indrumari despe comportament in cadrul colectivului, etica socialista, sfaturi pactice despre colegialitate si prietenie, despre federatia romana de popice, noxe profestionale, progresul societatii ne obliga!, istoria secretomaniei, lenesul si lenea, fumul si afumarea, cel mai usturat ardei din Bucuresti, sunteti o femeie sanatoasa?, de toate pentru toti turistii!, despre practicile yoghiste si adevarul lor, profilaxie si recuperare, factori de risc, siguranta, preventia imbatranirii precoce, Binele si Raul, file din istoria colonialismului, utilitarismul, vizunea spionajului tehnologic WWII versiunea britanica, Oppenheimer parintele bombei nucleare si anti-ameri-comunismul lui, tehnologii impumutate de la animale, entomologie practica, un sprijin original pentu cei care au proiecte in Franta, Italia Posibila, spionaj militar in razboiul rece, In afara Timpului - experiment stiintific din anii 60, miracolul japonez si secretele lui, perspective si simetrii in arta si tehnologie, contraspionaj si furt de inteligenta in Occident, stiinta romaneasca in actiune, (lista continua)

ORICINE POATE DEVENI UN FRR-IST, CAT AI ZICE PESTE!

0372

2010-08-19T16:21:00.003+03:00

FanClubul REUSITELE ROMANESTI organizeaza o biblioteca publica libera. Rafturile bibliotecii se vor umple cu cartile noastre, ale voastre si ale altora pe masura participarii. Fiecare carte poate fi imprumutata si recomandata ulterior. Accesul este liber si gratuit, costurile functionarii fiind acoperite din donatii.

In cazul in care vrei sa participi la acest proiect, iti poti lista singur cartile in biblioteca FRR cu ajutorul acestui >>formular<<. Un atare gest va fi recompensat pe masura.

Pentru consultarea libera a raftului mergeti la acest link.

0371

2010-08-18T18:46:00.001+03:00

Dragii nostri,

ParadisGaraj a primit o scrisoare deschisa, un soi de petitie cu aer de gluma proasta, avand in vedere situatia oricum tulbure in care ne aflam. Publicam mai jos randurile inveninate care ne sunt adresate. Desi situatia este pe alocuri adevarata, credem ca numai judecata colectiva poate sa reliefeze unde am gresit. Din pacate nu putem lua in considerare, ca pana acum , doar punctul nostru de vedere. Ne vedem pusi in situatia de a renunta la independenta de pana acum si sa luam in calculul deciziilor viitoare parerea celorlalti, mult mai multi, despre noi.

Dupa parcurgerea textului de mai jos, va trebui sa fiti de acord cu noi ca ceva adevar exista. Intr-adevar multe din lucrurile facute sub acoperirea ParadisGaraj au fost un esec. Fara sa ne dam seama am cazut in plasa artei de a observa numai partile negative, ridicole, derizorii. Ne-am facut un nume din meschinarii.

Insa Romania are mult mai mult de oferit. A trebuit sa primim un astfel de feedback, ne-a fost batut obrazul, ca sa intelegem ca in ne uitam in directia gresita. De ce sa vezi numai orgolii ranite, lucruri rele, impunsaturi, strambe, lovituri la gioale, bani murdari peste tot?

Ne-am decis sa fondam "FANCLUBUL REUSITELOR ROMANESTI", organizatie informala, pedagogic-didactica. Ne vom dedica propagandei tehnico-stiintifice romanesti.

Toata lumea este invitata sa participe, sa faca sugestii si propuneri, in acest sens.

Vom anunta pe canalele cunoscute, programul de actiuni, cercetari, completarea Fondului de Carte, experimente, etc. legate de activitatea fanclub-ului.

Cu prietenie,

ParadisGaraj

>>-------------------------------------

"Noi, subsemnatii, adresam aceasta petitie conducerii ParadisGaraj cu urmatoarele sugestii:

1. Garajul nu este galerie, incetati cu minciunile si escrocheriile.

2. O mare mare seriozitate si responsabilitate profesionala ar duce la rezultate clare.

3. Nimic din tot ce ati intreprins/initiat sub egida ParadisGaraj nu s-a dovedit a fi valoros, productiv, competititv, cu greutate. Rezultele voastre cuantificate, in anii recenti de activitate, de la fondarea ParadisGaraj, sunt nule.

Daca nu incetati si nu va organizati intr-un mod constructiv, nu mai avem ce discuta.

V-am sustinut si sfatuit, v-am recomandat solutii viabile de fiecare data cand ati intampinat probleme, am girat ParadisGaraj in presa, la bienale, la Berlin, centre culturale, etc. - dezamagirea este imensa. Genul de abordare fals ironica, o farsa catavenciano-miticisto-drumutaberistic retarda, nu mai impresioneaza deja pe nimeni. Nici pe voi macar!

Noi, subsemnatii, v-am oferit sanse si oportunitati de care nici noi nu ne-am bucurat. Ati irosit, ati dat cu piciorul si ati muscat mana care v-a hranit, cainilor! Daca mai vreti sa ridicati capul pe strada si sa aveti curajul de a privi in ochi lumea, opriti dezastrul la care ne-ati facut partasi. Nu ne consideram vinovati de consecintele catastrofelor pe care le-ati montat si in care ati incercat sa ne implicati fara voie. Sunteti jalnici si ati atras si pe altii in catacomba numita ParadisGaraj. Oricum, sunteti terminati cu overtime-ul vostru cu tot!

Credem insa ca singura voastra sansa este incercarea voastra sincera, in urmatoarele saptamani, de a rascumpara raul facut societatii, voua insiva si celor care inca sunt alaturi de voi in pofida evidentelor. Un act de generozitate neconditionata, de admiratie a realelor valori pe care le impartasim ar fi nu numai de dorit dar si o obligatie morala de natura sa va reeduce si sa va aduca pe fagasul cel bun.

Va reamintim ca numai ignoranta voastra v-a adus in aceasta situatie si ca ar fi cazul s-o lasati mai moale cu "aplecarile voastre artistice" de doi lei.

Semnatari:

Cosmin Nasui, Vlad Nanca, Liliana Popescu, Diana Dochia, Lia Perjovschi, Oana Tanase, Raluca Voinea, Anca Mihulet, Eugen Radescu, Erwin Kessler, Olivia Mihaltianu, Ciprian Muresan, Andreiana Miahil, Aurora Kiraly, Irina Cios, Simion Cernica, Maximilian Reinhardt, Alina Serban, Marius Babias, Mihnea Mircan, Olivia Nitis, Constantin Vica, Andra Iachim, Magdalena Stanciu, Comin Moldovan, Mihai Pop, Stefan Sava, Matei Bejenaru, Stefan Rusu, Igor Mocanu, Nicoleta Esinencu, Vladimir Us, Florian Buta, Cristian Gheorghe, Adrian Bojenoiu, Alexandru Scaraoschi, Adrian Guta, Milos Jovanovitch, Tom Wilson, Corina Suteu, Nicu Ilfoveanu, Mircvea Nicolae, Cristi Neagoe, Mihai Zgondoiu, Michele Bressan, Tudor Bratu, Marian Ivan, Sergiu Negulici, Mircea Pinte, Tudor Prisacariu, Mihai Nicodim, Cornel Lazia, Patricia Teodorescu, Tim Nadasan, Adriana Oprea, Alexe Popescu, Cristina David, Arnold Schlachter, Veda Popovici, Octavian Lister, AnaMaria Pravicencu, Maria Draghici, Lorin Sterian, Florin Flueras, Jesus Lori, Bogdan ProTV Marcu, David Schwartz, Nicolas Kazan, Oana Felipov, Laura Chifiriuc, Signe Lillemark, Claudiu Mirescu, Valentin Brutaru, Alexandra Burda, Alexandru Poteca, Bogdan Gradinaru, Alexandru Dan, Adriana Ancuta, Ramona Varlan, Cristi Nae, Stefan Constantinescu, Romelo, Virgil Nitulescu, Alexandru Patatics, Pelmusii, Napoleon Tiron, Fundatia Phoenix, Ion Barladeanu, Sorin Tara, Dumitru Gorzo, Mircea Suciu, George Bodocan, Marina Albu, Dragos Erica, Gili Mocanu, Simona Nastac, Bogdan Iancu, Bogdan Ghiu, Claude Karnoough, Vasile Ernu, Peter Szabo, Levente Kozma, Szilard Miklos, Denes Miklos, Iona Nemesz, Istvan Sococi si Aron Balas

>>------------------------------

0370

2010-08-09T00:58:00.002+03:00

A LETTER TO OVERTIME PARTICIPANTS

"OVERTIME merge de minune, rezultatele sunt peste asteptari. Am pus cateva fotografii pe blogul evenimentului, ParadisGaraj casca ochii mari si este surprins de activitatea din acest august. Cui ii vine sa creada ca toate aceste lucruri se intampla intr-un garaj si nu in cele mai importante locuri ale Bucurestiului?

Intrebarea de mai sus ne-a inspirat o provocare, dorinta veche paradisiaca: de ce arta, dezbaterea/intalnirea nu are loc decat pe teritorii neutre, marcate ca apartinand unei reglementari care de cele mai multe ori mimeaza libertatea de opinie? Precum la ZOO, lumea vine sa vada leul cat timp cusca nu il confrunta cu adevarul conform caruia el, "leul" era stapanul acestor meleaguri, noi suntem intrusii care trebuie mancati :)

Haideti afara din "Galerie"!

OVERTIME a adunat o lista faina de lucrari din cele mai diverse spatii de expresie, majoritatea pretandu-se la montarea in tot felul de locuri care ar aduce un plus de inteles, prin recontextualizare si intalniri accidentale, fiecareia. Am dorit intotdeauna ca ceea ce facem sa aiba relevanta si/mai ales fata de cei care nu sunt obisnuitii galeriilor. Mai cu seama lor ne-am adresat, cu fiecare actiune, convingand fiecare artist atins de Paradis, celor care se bucura de mai putina libertate de actiune si exprimare. Pe ei ii intalnim oriunde altundeva decat in "scena de arta contemporana". ParadisGaraj i-a gasit si va cheama si pe voi sa ii intalniti.

E simplu: regandim localizarea prezentarii tale, altundeva, in spatiul public. Sa nu stam unde suntem pusi, sa nu ridicam ziduri de "confort" libertatii alegerii prezentei noastre oriunde si oricand. Daca avem ceva de spus, sa nu urlam la proprii pereti! Garajul pune la bataie buna dispozitie si aderenta totala la ideea de a provoca noi experiente, noua si celorlalti intamplatori in acel loc, la acea data si ora. Vom vedea impreuna ca pretul platit (solutia curentului electric, teama de ploaie in ora prezentarii, posibilitatea ca lucrarea sa sufere deteriorari de transport sau interactiune in/voluntara, necesitatea evacuarii locului ocupat/recuperat, etc) este cu mult mai mic fata de satisfactia unei audiente ocazionale, edificate in privinta intelesului lucrarii, de catre cei de fata. Nu suntem la prima actiune de gen, experienta a confirmat."

0369

2010-08-08T20:15:00.002+03:00

9 ianuarie 2055

Se implinesc 50 de ani de la terminarea celui de'al doilea razboi civil din Sudan.

Un reporter o intervieveaza pe una din putinele persoane ramase in viata care l-au cunoscut pe cel care a fost implicat in activitatile de eliberare a sclavilor sudanezi din acea perioada.

"Pe vremea aceea eram o tanara entuziasta preocupata de fenomenul sclaviei si calatoream prin lume studiind problema la firul ierbii."

"Crezand ca este american aveam in minte aformatia lu' Renee Cox :"sclavia i-a dezbracat pe negri de demnitatea si identitatea lor, iar istoria continua sa aibe aceleasi efecte adverse asupra psihicului Afro Americanilor" ......... Nu stiam daca este din cauza contrastului cromatic rasial insa uitatura te anestezia si parca iti trezea un sentiment de vinovatie involuntar. "

"Ne-am asezat la o masa langa trei ferestre mari prin care puteai analiza tipurle de dinamici nocturne. Am aflat ca se numea Salva si fusese nevoit sa fuga din Sudan. Mi-a povestit ca lucrase ca agent sub acoperire in activitatile de eliberare a sclavilor Dinka, Nuba, Fur, Massalit si Zaghawa,majoritatea crestini si animisti din sudul Sudanului. Fusese inca de tanar membru Sudan People Liberation Army."

" Trebuia sa elibereze femeile si fetele care erau date spre prostitutie. Infatisa un bogat musulman din nordul Sudanului care cumpara femei pe care le plasa in diverse case de toleranta, cluburi si retele stradale. "

" ......sa se infiltreze in The Lord's Resistance Army pentru a monitoriza situatia copiilor care sunt recrutati fortat pentru diverse grupari militare sau exploatati ca forta de munca. Aceasta ultima misiune a sa implica un grad de risc foarte ridicat : orice cuvant, miscare sau decizie puteau fi interpretate gresit si imediat starnea banuieli. Dorinta lui de a elibera acei copii era atat de mare incat si-a pus in joc toata capacitatea sa de disimulare, de analiza a inamicului si de insusire a comportamentului lor."

0368

2010-08-06T19:00:00.001+03:00

Densitatea unei păduri sau întinderea unei câmpii sunt peisaje bine întipărite în subconştientul nostru. Ştim că în pădure se găsesc copaci iar câmpia reprezintă o întidere mare de pământ deseori cultivată. Suntem obişnuiţi cu uniformitatea acestor peisaje. Tocmai din această cauză ele devin comune, de cele mai multe ori neinteresante.

Se întâmplă uneori ca această monotonie a peisajului să fie întreruptă de ceva necunoscut. Apare în mijlocul naturii o construcţie neidentificabilă, o structură care nu are nici un sens. Calmul oferit de natură se transformă brusc în mister şi incertitudine. Aceste structuri ce parcă au aparut singure, au totuşi un început şi au fost create cu un scop, majortatea în perioada comunistă. Mie insă aceste construcţii nu-mi amintesc de acea perioadă, pe care am cunoscut-o numai câţiva ani, ci doar de plimbări prin natură şi intâlniri cu neobişnuitul. Retrăirea acestor stări în momentul când descopar astfel de peisaje îmi confirmă faptul că străinul din mediul care ne-a devenit familiar produce un sentiment de nesiguranţă, de apăsare.

Să fie oare acei numai câţiva ani pe care-i cunosc vag?

Lucian Bran

0367

2010-08-04T00:32:00.002+03:00

ADUCETZI-VA CIORAPII IMPUTITI LA PARADIS GARAJ si o sa ii spalam, uscam si parfumam aromaterapeutic impreuna!!!

In anii 30' Gheorghe Orwell zicea "Adevaratul secret al distinctiilor de clasa in Occident e exprimat prin trei cuvinte infioratoare... clasele de jos put."

Normele olfactive dicteaza si azi felurite tipuri de discriminare rasiala, etnica sau de clasa. Minoritatile, emigrantii, azilantii si toti indezirabilii devin rapid urat-mirositori pentru nasul majoritatii. O majoritate care se simte aproape inodora, fara miros propriu, curatita, parfumata si sanatoasa. "Bai imputitule!" este o injuratura care se bazeaza pe o ierarhie a spalatului, igienei corporale si parfumatului din belsug. Parfumul si detergentul fin sunt apanajul claselor superioare care reusesc sa isi aleaga mirosul potrivit (in functie de ordinea spalatului, epilatului, orele zilei, etc) si sa isi mascheze mirosul propriului corp cu ajutorul unei chimii sintetice semnate de artistii bunelor maniere olfactive.

In trecut anti-semitismul in Polonia si in alte tari din estul europei era exprimat prin scarba fata de mirosul usturoiului. Mirosul facea jocul murdar al discriminarii si prejudecatilor. Si in America emigrantii italieni sau est-europeni veniti din zonele cele mai sarace ale continentului European au fost imediat etichetati ca "put a usturoi", ca sunt niste nespalati si imputiti. Din start noii veniti au fost discriminati olfactiv de restul populatiei civilizate asezate (nu cu mult timp inainte) pe coasta de est si au fost carantinati ca prost-crescuti, sarantoci, "mancatori de ustori". Sa fi puturos si sa puti sunt practic injuriile si blestemele societatii industriale, hiperactive, igienizate si speriate de mirosurile alungate la marginea bideului si masinii de spalat.

Chiar si in societatile democratice, nasul e folosit in continuare ca un fel de detector infailibil al mizeriei, imputiciunii, saraciei si jegului. Toate clasele de jos de la orase, cartierele sarace, favelas put. Fie ca e vorba de lumpenproletariat fie despre muncitorul zilier, oameni din zone rurale, cersetori, aurolaci, gunoieri - toti sunt discriminati ca urat-mirositori de catre castele urbane care cauta un fel de superioritate olfactiva. Nasurile fine moderne sunt cele care decreteaza ce parfum e ieftin/tzopesc, ce miros e scarbos si insuportabil si ce te face dorit si iubit.

Picioarele imputite sunt si ele considerate un fel de blestem al claselor de jos si un fel de simbol al pauperitatii si saraciei aproape inscrisa in biologia celulara si flora bacteriana proprie. Schimbam continuu perechile de ciorapi de frica sa nu ne miroasa cineva picioarele. Daca ne miros picioarele s-ar putea sa pierdem un iubit/iubita, un partener de afaceri, un prieten/prietena buna, un tovaras de calatorie, un posibil admirator. Picioarele imputite intr-o sala de cinema devin mai importante decat filmul din cauza ca ele ne aduc aminte de cine e acolo cu noi in sala, ca suntem defapt intr-o sala, ca sala este populata de fiinte vii puternic mirositoare. Carnivorele, atat marile feline cat si rudele lor canidele miros foarte puternic in starea lor salbateca. Se stie ca toate animalele de prada au mirosuri extrem de puternice cu care isi marcheaza teritoriul, mirosuri pe care obisnuiesc sa le amplifice raspandindu-le in jur sau pe propriul corp cu grija. Avem la randul nostru atatea glande sudoripare in palma si in talpa tocmai ca sa lasam urme olfactive, sa putem trasa trasee in urma noastra. In plus ascundem in ciorapi adevarate laboratoare de parfumerie naturala malodoranta, colonii de bacterii prietenoase care sintetizeaza harnice molecule odorante la comanda in microclimatul de stofa caldut si umed al ciorapului.

http://erwin-lessler.tumblr.com/

0366

2010-08-03T14:00:00.013+03:00

“L”

L se naște în același an cu Presley, în apropiere de Kansk, un mic oraș siberian. Cu toate că se află la mare distanță de front, simte foametea perioadei ’42-’46. Un pumn de făină transformat într-o clătită îi salvează viața la 8 ani. Renunță la visul de a urma cursurile Universității de Film de la Leningrad, având gravată în subconștient teama de a nu rămâne fără hrană. Alege secția de Chimie Alimentară a Facultății de Chimie, gândindu-se că ar găsi mereu mâncare dacă ar lucra într-o fabrică de lactate (îi și plăcea mult înghețata).

Până acum pare o construcție melodramatică croșetată pentru satisfacerea unor gusturi telenoveliste. Însă nu. E o istorisire aleasă din culegerea de snoave, basme și povestiri a celor ce ne sunt aproape.

Ajunge în București după ce e cucerită de un student roman, al aceleiași secții, venit cu bursă la Leningrad. Se căsătorește la 22 de ani.

În 1958 se angajează ca inginer în chimie alimentară la I.C.I.L. (Institutul de Cercetare și Industrializare a Laptelui). Doi ani mai târziu își mută locul de muncă la F.P.L. (Fabrica de Produse Lactate). Naște două fete. În 1973 e forțată să se pensioneze prematur (la doar 38 de ani) din cauza unei miopii avansate. Devine ghid turistic specializat în limba rusă la O.N.T. (Oficiul Național de Turism) pentru a-și putea întreține fetele.

În 1977 divorțează. Strânge borcane și sticle pentru a le vinde centrelor de colectare. În 1985 cumpără o nouă mașină de spălat, după defectarea unui model din ‘58. Nu se îndură să renunțe la aparatura stricată, în ciuda inutilității, așa că o transformă în piesă de muzeu și îi face loc într-un dormitor. După revoluție, plasticul invadează capitala (mai întâi sub forma pungilor). Începe să adune. Continuă afacerea cu sticle și borcane, de data asta vânzându-le comercianților din piețe. Păstrează toate cutiile (iaurt, sana, cremă Finetti, etc). În scurt timp geamul dulapului din bucătărie devine neîncăpător.

Se simte adierea en-grosului. Cumpăratul se transformă din necesitate în plăcere. O plăcere a vânătorului, a scouterului de prețuri. Ajunge un fel de “șoim al piețelor”. Apar cataloagele “Pagini Aurii”. Adună edițiile fiecărui an. Se aprovizionează cu electrocasnice noi, însă nu se poate despărți de cele vechi, pe care continuă să le folosească (cumpărate de rezervă). Aparatura nouă devine la rându-i veche fără a fi utilizată, iar alte scule “de ultimă generație” sunt cumpărate. Dormitoarele apartamentului de 3 camere devin gazdele produselor, spații de depozitare.

În ’98 cumpără un televizor color LG (bătrânul “Diamant”, stricat, se retrage în dormitorul răcoros din apropierea bucătăriei). În 2000 cumpără un aragaz, pe care nu îl folosește - cel vechi e încă în formă. Îi face cu greu loc în bucătărie, ascunzându-l după un dulap (soluție de back-up). Se deschide rețeaua Carrefour. Se tipăresc cataloage cu produsele aflate la ofertă. Le privește ca veritabile reviste, dezbătându-le conținutul și aprovizionându-și rudele cu ultimele “publicații” (Carrefour, Mediagalaxy, Mega Image, etc).

În 2002 își cumpără o a treia mașină de spălat după defectarea celei din ‘85 (însă nu va renunța nici la cea de-a doua și nici la prima, de pe vremea lui Hrusciov). Sufrageria rămâne singura încăpere în care se poate locui.

Teleshoppingul invadează audiovizualul. Fascinată, urmărește spoturile ca pe niște emisiuni. Prețul psihologic și credința că fiecare produs e o ofertă incredibilă și irepetabilă o împing să-și scoată la iveală natura cump-aholică în forma-i pură. Înainte doar cele două dormitoare, bucătăria și strâmtul hol reprezentau spații de depozitare, lăsând sufrageria să respire. Acum și ea ajunge victima instalațiilor de carton. Din uriașa cantitate de produse comandate (peste patruzeci la număr), folosește doar două – Kosmodisk și aspiratorul Thomas (celelalte rămân împachetate – că nu-i trebuie).

După ceva vreme, rămasă fără spațiu, oferă membrilor familiei în jur de zece produse. Aceștia sunt de acord, gândindu-se că efectele vizibile ale supradozei de absurd au făcut-o să se gândească la reabilitare. Șase luni mai târziu, depozitul de la TV Shop se va subția cu încă atâtea produse. În 2008 un vecin schimbă ușa intrării și e pe cale să se descotorosească de cea veche. L se opune, cerând-o pentru a o înlocui pe a ei cu aceasta (cu toate că aveau aceeași vechime, modelul doamnei L era mult mai degradat). Atașată de fosta ușă, nu se îndură să-și ia adio și o așează ca monument în bucătărie.

A se continua.

Daniel Djamo

0365

2010-08-01T21:00:00.001+03:00

0364

2010-07-28T20:42:00.001+03:00

0363

2010-07-16T00:57:00.001+03:00

Erwin Kessler: Despre debaraua Paradis

0362

2010-07-15T18:29:00.010+03:00

ECHIPA PARADISGARAJ EXECUTA SERVICII DE EVACUARE

Nu poti sa iti platesti chiria? Ti-au inchis apa si curentul? A revenit fostul proprietar? Nu mai merita sa tii galeria deschisa? S-a umplut strada de terase de yuppie romani si baruri de fite ultrascumpe? Te simti un intrus? A intrat cumva fostul tau sediu in restaurare, restructurare. reconstructie? Este sediul tau amenitat de cutremure, vecini, interese comerciale, hotariri ale guvernului, de gangsterismul si nepotismul scenei romanesti de arta? Consideri ca ai produs pagube si ca ai deteriorat casa sau atelierul in care ai locuit? Esti tinta investitiilor imobiliare, a responsabilitatii sociale corporate si a hipsterismului filantropic? Te simti amenintat de influenta nefasta a boierilor mintii? Ai facut colaborari cu cine nu trebuia? Ai fost decretat si scos de pe liste ca nefolositor, daunator, lipsit de creativitate, isteric, neimportant si nefolositor de catre ayatolahii culturii inalte romanesti?

NOI TE AJUTAM SI TE EVACUAM!

Ne sunt alaturi importante personaje din piata muncii artistice: Simion Cernica, Igor Mocanu, Edi Constantin, Mihai Zgondoiu, Mircea Nicolae si altii poate mai putin vizibili dar cu atat mai importanti. Lor le multumim pentru sprijin si sustinere, pentru devotament si muschiul pus la incercare. SERVICIUL DE EVACUARE nu ar fi la fel de eficient fara ei.

OFERTA SPECIALA pentru toti care risca sa fie evacuati de pe o zi pe alta.
Contactati-ne la: +40723971929 si +40728374007

0361

2010-07-12T14:54:00.005+03:00

O V E R T I M E

Garajul primeste, in luna August, vizita catorva curatori din afara tarii. Sesiunea de PORTOFOLIO REVIEW din cadrul NAG4 s-a dovedit neincapatoare pentru numarul de expozanti, dosarele lor se afla inca pe biroul de lucru si rezultatele, surprinzatoare, trebuie expuse.

Fiecare zi a lunii august va deveni gazda unei singure lucrari. Cele 31 de lucrari/zile vor fi prezentate in ParadisGaraj de catre autori care vor putea oferi prezentari, completari, declaratii de presa, etc. Pentru inscrierea in calendarul OVERTIME contactati paradisgaraj@gmail.com / 0723 971 929 incepand cu 12 iulie 2010.

Inscrierile se vor face pe principiul primul venit/ primul servit. Paradisul sustine diversitatea prezentarilor si incurajeaza participarile tacite cum ar fi: autor ascuns, arhive nonartistice, videoloop, etc. Principiul de expunere "one work, one day" nu impune serii de obiecte, obligativitatea prezentarii orale, estetica white-cube, etc. Se considera "one work" o unitate definit stilistic sau in curs de stabilizare, sunt acceptate grupari artistice/nonartistice sub o singura titulatura. ParadisGaraj cauta, cu precadere, lucrari unice apte de a fi prezentate singular. Ne dorim prezenta celor de la Arhitectura, Politehnica, Matematica, Peisagistica, Istorie, Arte Plastice, etc. Garajul din Batistei ofera si cauta ingeniozitate.

Pana la urma, chiar toata lumea e in vacanta? Mai exista vacanta? Cand vizitele curatoriale curg, competitia este feroce, artisti fresh rasar din gradinite, preturile scad, octombrie e luna de expunere, tranzactiile dispar, licitatiile se contrafac, cand toata lumea are un pont - mai exista vacanta? Pornim in cautarea raspunsului: unde sa fim cand suntem cautati, ce sa dam cand trebuie sa livram, cat de mult putem intarzia si, in ultimul rand, care sunt consecintele.
Teoriile curg, demonstratiile anima argumentele: ParadisGaraj este alb, white-cube, si gazduieste o bienala. Intrebarea fireasca isi cauta raspunsul onest: ce fel de arta expune "GALERIA" Paradis?

Sa dam cu bata in statement: Garajul este suport pentru idei, arta plastica sa stea in pet-urile ei, ne trebuie un om, doi oameni, trei oameni care sa vrea totul pentru toti. Paradisul se croseteaza din nemultumire, sarcasmul topeste lenea, Garajul isi impinge caleasca de clestar pana la urmatoarea pana.

Ridicam un podium si punem pe locuri / fiti gata / start / pe toti cei care sunt OVERTIME.

0360

2010-07-04T15:53:00.004+03:00

Come celebrate with US the 4th of July tomorrow! at 4pm sharp

THE PARADISGARAJ DREAMERS CELEBRATE THE AMERICAN DREAM even if they don't have Dollar$ and no ca$h at all

The American-Romanian connection is a strong one as much as the dreaming. Before 1989 the VOICE OF AMERICA radio was constantly announcing that the Americans will come and that they will free us. During the Revolution people actually believed that American GI's will help us fight the terrorists. Shortly after the Revolution American Dollars were the hard currency on the black market exchange. After 20 years the Bucharest gated community Suburbia closely resembles American Suburbia. We realized we actually wanted very hard to become a Latino-American Banana Republic in Eastern Europe.
Now finally PARADISGARAJ joins the ranks, and salutes all the American-Romanian pacts, affairs, deals, colonizations, contracts, sell-outs, marriages, neo-evangelicalisms, collaborations, hummer cars, harley davidson bikes, handshakes, closed door meetings, presidential speeches, armory shows, PhD's, brain drains, graduation party's, soros foundation hand-outs, Mihail Kogalniceanu CIA interrogation camps, and invites you to a free glass of Cola aaaaaaaaaaaaand... for the first five lucky winners a HOT DOG!

We salutes all those who made the American-Romanian connection a vibrant and healthy one! We apologize for the many omissions, but here are just a few important names in no particular order: Dumitru Gorzo, the infamous three - Linda Nuclear Fairy/Irlo/Omar, Kontainer Gallery, Mihai Pop, Irina Botea, Andreiana Mihail, Dan Perjovschi, Corina Suteu/Oana Radu/Stefania Ferchedau(ICR NY), Cristian Neagoe, Calin Dan former director of the Soros Center for Contemporary Arts and all the American ambassadors and cultural attaches in Bucharest.

joyfully,
in the pursuit of happiness,
your PARADISGARAJ team

0359

2010-06-12T22:12:00.001+03:00

The secret of ParadisGaraj (ro/eng)@ Idea

0358

2010-06-10T13:09:00.003+03:00

Die KUNSTHALLE Batistei // PORTFOLIO REVIEW

La propunerea Comisiei de curatoriat a KUNSTHALLE Batistei, alcatuita din experti, directori, operatori si manageri culturali, personalitati marcante si colaboratori importanti si activi in cadrul proiectelor de dezvoltare si cercetare in sfera fenomenului de arta cotemporana, se organizeaza in data de 11 iunie 2010 cu prilejul oferit de evenimentul anual "Noaptea Galeriilor", o sansa unica: o sesiune informala de portofolio review.

In urma sugestiilor primite in decursul acestui an, Comisia a luat decizia de a deschide un numar de pozitii speciale pentru artistii romani, oferind astfel posibilitatea tuturor actorilor de pe scena de arta contemporana locala de a-si prezenta ultimele lucrari intr-un cadru profesional sub forma unei discutii in cerc restrans. Actiunea se va desfasura atat pe baza invitatiilor directe cat si prin sistemul deschis cunoscut, prezentarea portofoliilor alcatuindu-se pe principiul liberei participari. Intrucat numarul de prezentari excede posibilitatile oferite de KUNSTHALLE Batistei, Comisia este nevoita sa analizeze lucrarile in ordinea sosirii.
Consideram necesara aceasta sesiune de lucru cu ocazia Noptii Galeriilor si suntem, alaturi de Comisie, constienti de nevoia de vizibilitate a artistului roman. Imaginea Romaniei in cadrul expozitiilor specializate sufera de inconsistenta in paleta prezentata si, tocmai de aceea, KUNSTHALLE Batistei isi asuma rolul de intermediar in cadrul acestor proceduri. Ne facem astfel datoria de a pune in lumina creatia romaneasca, prin publicarea oportunitatilor pe care Comisia le pune la dispozitie celor mai valoroase lucrari. Pe parcursul Noptii membrii Comisiei vor fi la dispozitia publicului interesat, gata sa ofere oricand sfaturi artistilor profesionisti si ne-profesionisti.

Comisia este organismul decident al KUNSTHALLE Batistei. Ea este numita pe o perioada de doi ani si se intruneste semestrial.

0357

2010-05-20T18:23:00.000+03:00

ParadisGaraj @ The Knot

0356

2010-05-13T15:50:00.002+03:00

Sebastian Cupido, vorbind despre influenta reciproca dintre arta si politic, impartind coli A4 cu bibliografie cuminte.

0355

2010-05-09T00:12:00.003+03:00

Art, International Law and Professional Ethics

Sunday 09.05.2010; 14.00 @ ParadisGaraj

This Sunday Sebastian Cupido will give a short lecture on how art can be used within the context of international law and what art can show us about law in general. The professional world of the lawyer and the professional world of the artist are in some sense the same, for both worlds are creating meaning and value by using a system of symbolic representation and a structure of authority. Furthermore we will touch upon the topic of a professional ethics in relation to creating works of art (or law) in public space.

Sebastian Cupido (1975) currently works as a lecturer in law and policy at the Amsterdam University of Applied Sciences.

0354

2010-05-08T00:08:00.000+03:00

Tezaurul Paradis scoate dublurile la vanzare.
Rezervati-le in commenturi si pregatiti cecurile.

0353

2010-05-07T11:46:00.002+03:00

VIDEO: VEDA POPOVICI & ARNOLD SCHLACHTER

0352

2010-05-06T00:08:00.001+03:00

Voluntar BB4, in plina actiune: Nicoleta Moise acoperind geamurile ParadisGaraj.

0351

2010-05-05T16:39:00.006+03:00

Die Kunsthalle Batistei ist DA!

0350

2010-05-03T18:09:00.003+03:00

Imagine Din actiunea "1 MAI MUNCITORESC" (Alexandra Soldanescu)

Workshop Art in Public Space

Plecand de la premisa conform careia arta trebuie scoasa din white-cube si returnata spatiului public, deschidem atelierul ART IN PUBLIC SPACE pentru toti membrii atelierului anterior ("An Artist Guide to Video"), in primul rand, si in al doilea rand pentru restul de doritori fara limita de competenta si apartenenta la o scoala de arta.

Atelierul va respecta sistemul de lucru pe echipe, modularizat, astfel incat sa sustina ideea de lucru in grupuri creative, unit-uri de actiuni specifice performance-ului, happening-ului, instalatii, cercetari socio, etc. Se vor incuraja ideile aflate in zona de maxima utopie si, in acelasi timp, tehnicile de realizare de tip DIY. Participantii sunt liberi sa lucreze cu celelalte grupuri deja formate atat in calitate de coautori cat si ca simplii executanti oferid schimb de experientea si expertiza la nivel tehnic. Atelierul isi propune dezvoltarea discursurilor adresate audientei generale si transferul de practica specifica artei contemporane.

Bibliografie: Marc Bijl, Harmen de Hoop, Marcel Duchamp, Marcel Broodthaers, Guido van der Werve, Adrian Piper, Jonas Staal, Hans Haacke, Gordon Matta Clark, Janice Kounellis, Ken Lum, Bas Jan Ader, Christian Boltansky, Bruce Nauman, Danie Buren, Felix Gonzales Torres, Shikego Kubota, Tine Melzer, Rachel Whiteread, Maurizio Catellan, Rosemarie Trockel, Phillippe van Wolputte, Improv Everywhere, Gillian Wearing, Ed Ruscha (etc.)

Tudor Bratu, Alexanda Croitoru si Claudiu Cobilanschi

0349

2010-04-29T15:24:00.006+03:00

E X I T P A R A D I S
(pierderea inocenţei sau sfârşitul rezidenţei)

Pe picior de părăsire de paradis, Arnold Schlachter pune la dispoziţia curioşilor jucării ce tocmai şi-au pierdut inocenţa şi sunt în pragul deşteptării conştiintei politice şi a adolescenţei acţionismului politic.
Jucăriile sunt cârjele de nădejde ale unei memorii scurte (de maxim 20 de ani) şi selective: ne ajută să ne amintim doar ceea ce trebuie. Extensii ale corpului, permit manipularea eficientă şi avantajoasă a trecutului recent.
Obiectele performative caută utilizatori să apese pe butoane, să poarte măşti periculoase, să se încalţe cu pantofi imobili şi să secerească ligheoane.
Autorul primeşte propuneri de transpunere a jucăriilor-prototip în producţie industrială, de masă pentru a intra cum trebuie pe piaţa de consum.

Vizionare, testări şi joaca de-a istoria vineri, 30 aprilie, ora 19.

0348

2010-04-23T13:28:00.004+03:00

PING PONG POP UP SHOP
24 aprilie 2010, orele 13-20

Ping Pong Shop este un magazin on line de obiecte de colectie, alese cu grija de doi tineri artisti. Carti postale, aparate de fotografiat, scrumiere, bibelouri, telefoane cu disc, haine, obiecte de design interior, apropape orice poate fi gasit pe magazinul on line. Dincolo de motivatia unui venit paralel cei doi sunt fericiti ca pot da noi sanse unor obiecte pe care lumea nu le apreciaza la adevarata lor valoare: “Intr-o lume in care produsele noi sunt tot mai prost facute si uzura lor este mai rapida decat perioada in care lumea se poate atasa de ele, o lume in care totul devine virtual (muzica, literatura, comunicare etc) noi alegem cu grija obiecte care merita mai multa atentie si chiar pot fi iubite!”. Ping Pong Shop vinde obiecte produse oricand intre 1920 si 1990

“Pop up shops” sunt magazine care apar intr-o locatie neobisnuita si functioneaza pentru o perioada scurta de timp, de cele mai multe ori doar pentru o zi. Magazinele “pop up” se bazeaza in primul pe interactivitate, creaza o experinta noua pentru comparator care va aprecia intotdeauna situatia speciala in care se afla si aerul de urgenta al intalmplarii. Inceput de micile magazine independente din Statele Unite modelul magazinelor “Pop up” a fost rapid preluat si pus in practica de mari branduri si extins la nivel global.

PING PONG POP UP SHOP apare o data pe luna in locatii diferite din Bucuresti. Urmariti-i pe pagina de facebook si pe twitter pentru a vedea cand si unde e urmatoarea aparitie.

Printre produsele deosebite vandute de Ping Pong Shop au fost telefonul Ericofon (primul telefon ”dintr-o bucata” din lume, produs de Ericsson), un ceas cu afisaj electronic sovietic sau un skateboard romanesc produs la Brasov in anii 80. Pentru fiecare aparitie offline PING PONG POP UP SHOP promite multe obiecte speciale care nu apar in varianta on line a magazinului. Sambata 24 aprilie, produsele Ping Pong vor fi asezonate cu salate, brownies si racoritoare delicioase.

0347

2010-04-22T00:00:00.001+03:00

De ziua Drepturilor de Autor se declara ZONA DE COPIERE LIBERA la PARADISGARAJ (vizavi de biserica Batistei) intre 12:00 ziua si 12:00 noaptea

Veniti cu toate xeroxurile, manuscrisele, cartile si tipariturile voastre preferate ca sa le putem copia si noi cu voi la liber! Sa admiram impreuna bogatia si varietatea copiabila si rascopiabila in toata splendoarea ei.

"meseria se fura nu se invata"

Scurta istorie a hotiei si furtului traditional in Romania
Hotzia este caracteristica locuitorilor acestor pamanturi din cele mai vechi timpuri. Incepe cu cetele de daci care furau sandale mai bune, tehnici de asfaltare si cam tot ce puteau de la colonisti romani, care e drept furasera si ei foarte multe de la greci si etrusci. Alfabetul a fost si el furat de la fenicieni care furasera si ei la randul lor de la mesopotamieni. Pana la urma totul e furat. Focul este furat de la zei de catre Prometeu, pentru ca numai zeii aveau drepturi de autor pentru a face focul. E adevarat ca si Prometeu a a fost pedepsit, a fost inlantuit si schingiut in muntii Caucaz pentru ca a incalcat drepturile de autor ale zeilor. Dar datorita furtului avem acum caldura si foc pentru tabara si grill.
Haiducia a fost si ea o indeletnicire traditionala in tara noastra, s-au scris doine, cantece, legende, exista bulevarde botezate dupa numele unor haiduci celebri. Haiducia este foarte raspandita in Balcani si nu ar trebui sa uitam ca sta la baza culturii noastre.

0346

2010-04-21T02:25:00.004+03:00

ParadisGaraj se organizeaza in vederea participarii la Ziua Mondiala a Cartii si a Dreptului de Autor.

Incorporam tintasi din toate domeniile de activitate, ne numaram si pornim.

Miercuri, astazi, 21 aprilie, ora 19.00, Batistei 20.
Dati mai departe celor apropiati, toata lumea trebuie sa afle!

Aflata sub inaltul patronaj al Ministerului Culturii si Patrimoniului National, manifestarea va avea deschiderea pe 22 aprilie la ora 13:00, la Sala Media a Ministerului. Vor participa: domnul Kelemen Hunor – Ministrul Culturii si Patrimoniului National, domnul Vasile Timis – secretar de stat MCPN, Ioan Matei – Sef Serviciu Cultura Scrisa si Biblioteci, poeta Ana Blandiana, criticul literar Alex Stefanescu, directori de scoli si licee, elevi si studenti, reprezentanti ai mass media.
Obiectivele evenimentului sunt de lunga durata, dar organizatorii cred ca odata initiata, actiunea va atrage treptat cat mai multi parteneri pentru a le atinge: sa revigoreze piata de carte din Romania, sa imbunatateasca relatia dintre editori si librari, sa promoveze autorii romani contemporani in randul tinerilor, sa creeze o legatura puternica si transparenta intre editori, librari si publicul cititor, sa promoveze ilustratia de carte romaneasca si artistii romani vs. artisti straini, etc.

0345

2010-04-20T22:01:00.008+03:00

HANDLUNG. ON PRODUCING POSSIBILITIES

Curator: Felix Vogel (DE)

Participanti: Magnus Bärtås (SE), Martin Beck (AT), Kalle Brolin (SE), Pablo Bronstein (AR/UK), Kaucyila Brooke (US/AT), Cabello/Carceller (ES), Elena Ciobanu (RO), Ștefan Constantinescu (RO/SE), Claudia Cristóvaõ (AO/NL), Angela Ferreira (MZ/PT), Field Work / Nis Rømer & Lise Skou (DK), Zachary Formwalt (US/NL), Andrea Geyer (DE/US), Charlotte Ginsborg (UK), Goldin+Senneby (SE), Ion Grigorescu (RO), Sabrina Gschwandtner (AT/US), Nicoline van Harskamp (NL), Marcel Iancu (RO), Maryam Jafri (PK/DK), Alexander Kluge (DE), laBOMBA (RO), Christine Meisner (DE), Asier Mendizabal (ES), Stina Östberg (SE), Olivia Plender (UK) & Unnar Örn (IS), Emily Roysdon (US), Fia-Stina Sandlund (SE), Lina Selander (SE), Société Réaliste (FR/HU), Åsa Sonjasdotter (NO), Pilvi Takala (FI/NL), The Otolith Group (UK), Fereshteh Toosi (IR), Lan Tuazon (PH), Florin Tudor & Mona Vatamanu (RO), Judi Werthein (AR)

Paradis Garaj va fi unul dintre spatiile de expunere ale BUCHAREST BIENNALE.

BUCHAREST BIENNALE este generata de PAVILION - journal for politics and culture: www.pavilionjournal.org

Sponsorul principal al BUCHAREST BIENNALE este PILSNER URQUELL, iar partenerul strategic UniCredit Tiriac Bank.

Pentru detalii legate de BUCHAREST BIENNALE, artisti, concept, locatii, evenimente : www.bucharestbiennale.org

Imagine: Sabrina Gschwandtner, Wartime Knitting Circle, 2007, lana, bumbac, materiale de crosetat si hartie, dimensiuni variabile. Courtesy of the artist.

HANDLUNG. ON PRODUCING POSSIBILITIES

Curator: Felix Vogel (DE)

Participants: Magnus Bärtås (SE), Martin Beck (AT), Kalle Brolin (SE), Pablo Bronstein (AR/UK), Kaucyila Brooke (US/AT), Cabello/Carceller (ES), Elena Ciobanu (RO), Ștefan Constantinescu (RO/SE), Claudia Cristóvaõ (AO/NL), Angela Ferreira (MZ/PT), Field Work / Nis Rømer & Lise Skou (DK), Zachary Formwalt (US/NL), Andrea Geyer (DE/US), Charlotte Ginsborg (UK), Goldin+Senneby (SE), Ion Grigorescu (RO), Sabrina Gschwandtner (AT/US), Nicoline van Harskamp (NL), Marcel Iancu (RO), Maryam Jafri (PK/DK), Alexander Kluge (DE), laBOMBA (RO), Christine Meisner (DE), Asier Mendizabal (ES), Stina Östberg (SE), Olivia Plender (UK) & Unnar Örn (IS), Emily Roysdon (US), Fia-Stina Sandlund (SE), Lina Selander (SE), Société Réaliste (FR/HU), Åsa Sonjasdotter (NO), Pilvi Takala (FI/NL), The Otolith Group (UK), Fereshteh Toosi (IR), Lan Tuazon (PH), Florin Tudor & Mona Vatamanu (RO), Judi Werthein (AR)

ParadisGaraj will become one of the exhibition sites of BUCHAREST BIENNALE.

BUCHAREST BIENNALE is generated by PAVILION - journal for politics and culture: www.pavilionjournal.org

Proudly sponsored by Pilsner Urquell. Strategic partner: UniCredit Tiriac Bank.

For more details on BUCHAREST BIENNALE, artists, concept, locations, events : www.bucharestbiennale.org

Image: Sabrina Gschwandtner, Wartime Knitting Circle, 2007, wool, cotton, wood, knitting supplies and paper, dimensions variable. Courtesy of the artist.

0344

2010-04-17T18:13:00.004+03:00

"Referitor la descoperirile premergatoare aparitiei cinematografului, amintim de incercarile unui profesor belgian, Joseph Plateau, care in 1829 vrand sa stabileasca limita de rezistenta a retinei ochiului, se uita timp de 25 secunde la discul solar. Orbit de lumina puternica a soarelui, este nevoit sa stea cateva zile intr-o camera intunecata si constata ca are in permanenta senzatia ca vede imaginea soarelui, aceasta intiparindu-se pe retina. Cu aceasta experinta reuseste sa defineasca remanenta retiniana, foarte importanta pentru cinematograf. Realizeaza in 1832 un aparat pentru a insela vederea, cunoscut sub numele de fenakistoscop."

Garajul din Batistei, locul tuturor inovatiilor si sediul celor mai interesante treburi din tara si, in curand, de peste hotare, aduce in fata publicului spectator, consumator de frumos si iubitor de intelectuali, 24 de tineri realizatori de video, sanatosi si geniali. Am sapat dupa ei in tezaurul scolii de arta din Bucuresti, am convins profesori, am mituit artisti - ce n-am facut!! Munca nu ne-a fost in zadar, dupa 6 litri de cafea si o sumedenie de ganduri bine dinspre si inspre mame - spuma video-art-ului contemporan descinde in Paradis.

Garajul, un loc stramt si neprielnic, va sfatuieste sa rezistati presiunilor familiei, lasati matusile acasa, veniti la "Cinemascop" numai cu prietenii de pahar.

Duminica, 18 aprilie 2010, la ora 20.00, incepem proiectia.

Delia Gheorghiu, Regele IONESCU, Corina-Laura Nae, Alice Gancevici, Regina IONESCU, Remus Puscariu, Andreea Marciuc, Mihai Pana, Veronica Negrila, Claudiu Ioanitescu, Mihaela Ghita, Alexandra Naum, Diana Tropoe, Nicoleta Moise, Alexandra Soldanescu, Irina Filip, Lidia Lucaciu, Andreea David, Delia Oniga, Oana Rad, Andrei Baloiu, Maria Grigorescu, Marina Oprea, Alfred Schupler

0343

2010-04-12T00:08:00.000+03:00

0342

2010-04-08T14:45:00.001+03:00

0341

2010-04-02T11:41:00.002+03:00

Artist in Paradis

Garajul de pe Batistei, recunoscut ca Raiul pe pamant, deschide rezidenta de primavara. Inca de la inceputuri s-a intrebat daca ar trebui sa devina un spatiu al productiei, al dezvoltarii - al ocupatiei efective. Aceasta intrebare a nascut multe contradictii iar efortul depus a iscat manie si entuziam. Dubiile ne-au chinuit: muncim in Garaj sau lenevim in Paradis?

Astfel, am raspuns pozitiv propunerii lui Arnold si i-am dat Garajul pe mana timp de o luna de zile. Sa faca ce vrea el, cand si cum isi doreste - sa testeze limitele Paradisului propriu. Printre rotile de cascaval si muntii de pilaf - prietenul nostru pictor va conduce Arca Garajului iar obisnuitii locului il vor urma.

Atelierul este deschis si vizitabil pe intreaga perioada a rezidentei lui Arnold. Nu fiti sfiosi, treceti si deranjati-l.

Arnold Schlachter este artist expresionist emancipat, acţionează prin pictură, desen, text şi obiect într-o continuă producere a imediatului spre un figurativ contorsionat şi obraznic. Este interesat de imigranţi, câini comunitari, postcolonialism bănăţean, jucării ce iluminează, alimentaţie produsă în masă şi ideologii spirituale. În prezent produce obiecte ale deşeurilor subconştientului bucureştean şi dezvoltă strategii experimentale de autoreflexivitate prin autopromovare.
Trăieşte şi lucrează în Frankfurt (Germania) şi Bucureşti (România).

http://arnold-schlachter.blogspot.com/

0340

2010-03-31T00:26:00.003+03:00

ParadisGaraj organizeaza, de Ziua Adevarului - joi 1 Aprilie 2010, o conferinta de presa in care Mircea Nicolae o sa dezminta toate afirmatiile facute de el intr-un raport prezentat cu trei luni in urma la sfarsitul rezidentei din cadrul ICR Venetia.

ParadisGaraj se face astfel garantul unei convingeri conform careia adevarul iese la iveala intodeauna si este spus indiferent de consecinte. Intr-un context in care mistificarea si lasitatea devin retete imposibil de ignorat in pregatirea unei cariere, in care certitudinile sunt regasite doar la muzeu - ParadisGaraj isi asuma curajul de a spune lucrurilor pe nume. Consideram, in ciuda opiniei incetatenite, ca ziua de 1 aprilie este perfecta pentru o sarbatoare a sinceritatii.

Conferinta de presa este deschisa incepand cu ora 12.00 tuturor categoriilor de audienta.

Materiale documentare aditionale

0339

2010-03-29T18:18:00.003+03:00

0338

2010-03-08T11:21:00.001+02:00

2 ani.

0337

2010-02-20T16:37:00.001+02:00

0336

2010-02-17T12:16:00.000+02:00

0335

2010-02-15T15:39:00.005+02:00

paradisgaraj prezinta:

FUCK BOOK
colectia contemporana de Biblii din Tijuana stranse de Declan Clarke si Paul McDevitt

MARTI 16 FEBRUARIE 2010, 18.00 @ PARADISGARAJ (Batistei 20, peste drum de biserica)

Colectia noastra de Biblii din Tijuana actuala este inspirata de umbra recesiunii in plina criza economica. In acord cu cartile originale ne-am dorit ca artistii care au contribuit sa lucreze anonim sau sub un pseudonim. Identitatile acestor artisti sunt transmite din gura in gura, dar nu prin comics-uri. Chiar daca Bibliile din Tijuana descriu fapte erotice fantasmagorice noi am incurajat o interpretare mai larga a acestui mediu subteran.

Scurta istorie a Bibliilor din Tijuana
Tijuana Bibles (cunoscute si sub numele de Jo Jo Books sau Fuck Books) sunt o forma de comics underground american, popularizate in epoca Marii Depresiuni economice din 30'. Putine se stiu despre originile acestui format de banda desenata, dar se pare ca erau tiparite la presele de ziar dupa orele de lucru si vandute in frizerii, in curtea scolii sau din portbagaje. Ele erau o interpretare proletara a benzilor desenate din presa americana de duminica, care in anii 30' erau citite de 70% din adulti. Protagonistii principali ai Bibliilor din Tijuana erau staruri si personaje faimoase de banda desenata din epoca – toate fiind exploatate satiric. Spre deosebire de banda desenata traditionala autorii puteau sa tinteasca pe oricine. Intr-o epoca pline de dezechilibre sociale, comicsurile acestea satirizeaza si pe bogati si pe saraci. Artistii si editorii Bibliilor din Tijuana au ramas anonimi.

Bibliile din Tijuana aveau 8 pagini, fiecare pagina un singur cadru. Ele erau printate pe cea mai ieftina hartie cu povesti aproape tot timpul pornografice. Aceste comicsuri erau dezmatate dar exista acolo si o inocenta si un umor care, fata de comicsurile actuale, nu promovau violenta. Pentru multi copii aceste comicsuri publicate in foarte multe exemplare ofera un fel de educatie sexuala, chiar daca destul de rudimentara. Popularitatea acestor benzi desenate scade odata cu aparitia televiziunii si a fotografiei erotice din anii 50'.

Art Spiegelman zicea ca “Fuck Books nu sunt explicit politice, dar prin natura lor sunt anti-autoritare, un protest impotriva a ceea ce Freud numeste “Civilizatia si neajunsurile ei”. Aceasta era o modalitate populista de a te revolta impotriva mass mediei si publicitatii axate pe manipulare si excitare, fara sa satisfaca.” Si ca “frisonul citirii lor... pare sa aiba tot atat de multa legatura cu violarea drepturilor de autor cat si cu poftele sexuale.”

Istorie Tijuana Bible : www.tijuanabible.org/tijuana-bible-history.html
Eseu de Art Spiegelman: www.awn.com/mag/issue4.04/4.04pages/spiegelmancomics.php3
Deschidere: http://www.eastsideprojects.org/index.php?/future/joanne-tatham--tom-osullivan/

0334

2010-02-14T18:13:00.001+02:00

0333

2010-02-05T15:19:00.006+02:00

ParadisGaraj renunta la ciorne si transcrie pe curat:

Din lancezire in limpezire
Teancurile de cataloage sufoca Paradisul, e timpul ca meccanicii sa ia matura in mana si sa curete dedesubturile. Sclipirea de alta data a Garajului, veselia si bunadispozitia s-au depus in pliurile canapelei infundand canalele de comunicare. Avem un scop pe post de mop, stim ca nu e loc mai bun de adunat praful decat in white-cube. Duminica, ParadisGaraj isi spala rufele in public.

Smotru
A sosit timpul sa ne spalam, sa facem curat in aceasta Duminica. Ne-am dat seama ca si la noi se strange praful, murdaria. Degeaba l-am tinut inchis, sperand ca nu o sa avem probleme. Experimentul nostru a dovedit ca si atunci cand vrei sa fi pur, chiar si atunci cand vrei sa fi alternativ, tot ajungi sa te imbacsesti. Daca vrei o scena culturala mai buna, mai prolifica, mai sanatoasa, ai nevoie de curatenie! Vrem sa traim cu constiinta curata, sa facem ordine si curatenie in viata noastra.

Va invitam sa ne dati o mana de ajutor ca sa aveti aceeasi satisfactie ca si noi!

Duminica 7 februarie 2010, la ora 14.00, ParadisGaraj (Batistei 20, vis-a-vis de Biserica)

ParadisGaraj organizeaza colecta de hartie: cataloage, cartoline, publicatii, pliante, fotocopii etc. provenite din muzeele si galeriile bucurestene. Actiunea are ca scop colectarea materialelor tiparite, indepartandu-se astfel pericolul contaminarii mediului inconjurator cu materialele toxice aflate in cerneala tipografica. Achizitia se va face la kilogram si va fi remunerata cash. Cantitatea obtinuta va fi reciclata prin sistemul REMAT.

In conformitate cu rezultatul cercetarilor intreprinse de Simone Schnall, Jennifer Benton si Sophie Harvey de la Universitatea din Plymouth din articolul “Cu o constiinta curata: curatenia reduce severitatea judecatilor morale” publicat in Psychological Science(vol 19, nr 12, 2008), ne-am hotarat sa facem curat. In conformitate cu aceste studii, puritatea nu e doar o metafora. Din cauza ca fiintele umane incearca sa se distinga din raspueri de celelalte animale, ele incearca sa se plaseze pe sine intr-o relatie mai apropiata cu fiinte spirituale mai inalte prin gradul ridicat de puritate fizica si morala (Haidt, Koller & Dias, 1993; Rozin et al., 2000). Curatenia are potentialul sa-i faca pe oameni sa priveasca actiunile morale ca fiind la randul lor pure si bune, si acum stim mai bine de fapt de ce curatenia este o apropiere de Dumnezeire.

Pe de alta parte daca esti curat, nu mai conteaza atat de mult cat de mult bine esti in stare sa faci.

0332

2009-11-30T16:04:00.000+02:00

0331

2009-11-25T17:34:00.000+02:00

0330

2009-11-14T15:21:00.002+02:00

Laboratoarele din Bucuresti distrug filmele. Care e solutia?

0329

2009-11-10T19:25:00.000+02:00

0328

2009-11-07T16:41:00.000+02:00

0327

2009-10-31T19:00:00.003+02:00

0326

2009-10-19T17:10:00.005+03:00

ParadisGaraj inchide Bucataria de Vara
Presiunea atmosferica ne forteaza sa abandonam dulcele grai si sa flexam muschiul salivar pentru noile bucurii astronomice din Galerii. Amintirea orelor de vara si a mustelor bazaind intens de-asupra textelor dulci-bombon gasite prin simpozioanele contemporane de recreatie ne indeamna la aplecare si deglutitie discreta. Refuzam retetele aplicate fara interventie, chestiunile de bucatarie interna si externa ne raman straine desi sunt ghicite prin aroma vanilata care se simte in targ. Secretele se imprastie cu viteza gandului si rezultatele se vad, aburinde, in masa de consumatori.

SERVIM GOGOSI
Mari, rotunde, pline, pufoase sau crocante, calde ori caldute - gogosile Paradis isi cauta drumul catre tine. Plin de bune intentii, Garajul isi deschide inca o data portita secreta pentru cei increzatori, inspirati si expirati, pentru toate tendintele si cercetarile, pentru formularele si granturile grase, pentru noii veniti si pentru cei ramasi in drum. Asteptam framantarile care vin, ungem uneltele si ne pregatim cu foc!

"Gogoasa este un erou in multe povestiri folclorice europene. Gogoasa grasa este un fel de smiley arhaic. Gogoasa cea grasa e o poveste care raspandita in diferite variante locale in secolul 19 plina de semnificatii proto-caritabile, de binefacere si implicare sociala.In varianta germana gogoasa scapa din tigaia celor trei femei care au facut-o si fuge in padure. Acolo este urmarita de tot felul de animale salbatice care vor sa o infulece, dar ea scapa de fiecare data pentru ca e iute de picior. Pana la urma intalneste trei copii orfani care mureau de foame si, in sfarsit, se lasa infulecata ca sa le potoleasca foamea. Alte istorii inrudite vorbesc despre clatite si turta dulce (ginger bread man)." (Un Consumator)

Miercuri 21 oct. 2009; 20.00 - 21.30 @ ParadisGaraj (Batistei 20, pe langa Ambasada SUA, in dreptul unei biserici)

---------------------------------------------------------
Daca v-ati saturat de gogosi puteti sa incercati si reteta de minciunele. Banale aparent, aceste minciunele vor fi o adevarata surpriza dulce si crocanta, doar ca se vor termina prea repede. Aceste minciunele sau uscatele sunt un desert excelent de duminica dupa-amiaza langa cafea sau ceai, la o partide de carti, sau un meci de fotbal.
1 ou intreg / 2 galbenusuri / 100 ml smantana / 30 g unt / 20 ml rom / 1 varf de cutit sare fina / faina cat cuprinde / 2-3 linguri cu rom
Se obtine un aluat ca de taietei, putin mai moale, care se poate intinde in foaie, cu usurinta. Astfel se amesteca toate ingredientele intr-un castron. Apoi aluatul se framinta pe masa, ca si foaia de taitei, indoindu-l mereu sub podul palmei, de la margine inspre mijloc, ca sa se incorporeze cat mai mult aer. Cand este gata se aduna aluatul ca o minge, se acopera cu un servet, ca sa nu se usuce deasupra si se lasa sa se odihneasca 10 minute, ca sa devina mai elastic si sa poata intinde mai usor. Se intinde cu sucitorul, ca o foaie de taitei, cu grosimea unei muchii de cutit. Se taie apoi cu ruleta cumarginea ondulata in fasii de 3 cm latime si 12-15 cm lungime, taieturile dintre fasii se fac pe diagonala. Fiecarei fisii i se face cite o taietura la mijloc, cu lungimea de 3 cm, pe unde se scoate un capat, dand impresia unui nod. Dupa ce s-au pregatit toate, minciunelele se prajesc in untdelemn. Intr-o cratita de 2 l se pune 1 l untdelemn si se lasa sa se infierbinte la foc mijlociu. La inceput, se pune o bucatica de aluat in grasime si daca aceasta se ridica , rumenita, inseamna ca se pot pune uscatelele. Se prajesc cate 2-3 minute pe ambele parti, pana cand se rumenesc putin. Se scot cu spumiera, scurse bine de grasime, se pudreaza imediat cu zahar pudra si vanilina si se servesc calde sau reci.
Sunt foarte fragede si crocante.

0325

2009-10-05T18:44:00.001+03:00

0324

2009-09-26T18:03:00.000+03:00

0323

2009-09-21T18:35:00.000+03:00

0322

2009-09-20T18:34:00.000+03:00

0321

2009-09-19T13:31:00.000+03:00

0320

2009-09-15T16:00:00.001+03:00

Luni 15 septembrie 2009, la ora 16.00 se va deschide a opta expozitie din seria Young Romanian Art, ce are loc in Noua Galerie a ICR Venetia. Expozitia se numeste ‘superheroes’, fiind o expozitie de grup, ce cuprinde lucrari de Elena Ciobanu, Claudiu Cobilanschi si Oana Toderica.

Ai zice ca si in viata reala exista oameni cu puteri supranaturale. E de ajuns sa ii privesti pe cei care duc mai departe acelasi set de gesturi, fara sa isi ingaduie prea multe schimbari de la o zi la alta. Uneori refuzi sa mai auzi ce isi spun unul altuia. Le inlocuiesti conversatiile cu amintirile unor replici de banda desenata si uiti de ei.

Exista si supereroii unui domeniu profesional, cei despre care toata lumea vorbeste. Ei pot deveni oricand marcile de succes ale unui anumit moment. Si e bine (chiar si pentru ei) sa le vehiculezi numele, sa imprimi tricouri care sa ii faca si mai cunoscuti. Asa, toata lumea va sti ca ei sunt cei puternici.

Cei mai stranii sunt supereroii care au dubii. In ceea ce-i priveste, in ceea ce-i priveste pe ceilalti supereroi, dar si pe muritori de rand. Ei sunt cei care pun la incercare etica puterilor extraordinare. Ei sunt cei care cauta sa gaseasca un echilibru intre excesul de forta pe care (cred uneori ca) il poseda si o definitie mai umila a propriei persoane, dar si a lumii, in general.

Young Romanian Art este proiectul de rezidenta al lui Mircea Nicolae, organizatorul si curatorul celor 14 expozitii din perioada iulie - octombrie 2009. Aceasta serie de expozitii cu durata de o saptamana urmareste promovarea artei tinere romanesti in timpul Bienalei de Arta de la Venetia 2009.

0319

2009-09-12T15:44:00.002+03:00

Expeditie secreta in cautarea "Zacamantului", II

0318

2009-09-04T12:02:00.001+03:00

THE SURVIVAL TABLETS QUEST .1 “ZACAMANT” concept

This is the true account of how four Romanian pilgrims interested in the future of humanity met in the search of the stones (You don’t really have to read the whole story just watch the images and trust in us) in Bucharest. If you read it will occur to you that we can also guide you trough some of the touristic highlights of our Capital and the Prahova region.

Every turn and twist in our story follows some spiritual meaning, however erratic and apparently born out of a common senseless search for truth and tribal knowledge in Prahova region in the age of technological servitude. Facing endlessly protracted e-liberation and online social networking we discovered true friendship among ourselves. The impossibility to immediately and faithfully join the new tools offered by twitter accounts, facebook and myspace brought us many good things. Even the fact that we constantly seem unplugged and logged off has to be seen as a return to nature. We became a team without an immediate wish to be a team. The struggle to find the stones, the tribulations of our search and the problems we encountered made us from a group of like-minded friends – a true team!

One week ago, we started searching after the fabled stone on the Strada Cascadelor in Bucharest. Strada Cascadelor lies near a famous Flea Market and a lot of Home Appliance and Home Interior Decoration mega-markets in the Western part of the city. We woke up really early in the morning, took a tram to the Valley of the Cascades Street and started wondering for hours trough dust and kilometers of sand stone. Artificial sand stone colored in all the colors of the rainbow and mostly in the earthen, khaki, brown colors of the earth and the land. All this miles of artificial sand stone samples are ready for your selection. You can choose any style or color you want to have in your apartment. We might say that the artificial sand stone and the Termopan window system – are the single-most impressive addition to the post-communist house environment. Beside the domination of sand-stone canyons there were bathrooms and kitchen design models. There were streets full with just the same samples and the same kind of sand-stone over and over again. Finally we ended up in a warehouse with natural stone deposits. It was stone used for the new gardens, for alleys in the new gardens or monuments or rich peoples houses. It was mostly marble of every color and shape. The kind lady smoking and guarding the stones gave us a sample of stone to try it out. In fact we had an ecologic and feng shui hammer of my father with us and a sculptor’s chisel. Well it didn’t work, the marble was too hard and out of hardship we found a way. Why buy the stone? Why invest in an industry that slowly erodes and destroys our mountains and pollutes our rivers? Why should we not go to the land itself, search for natural remains, search for the bounty of the land and the glory of our rocks found in real nature. In fact without actually knowin we were revolting against the dominant sand stone that imitates natural stone or the join-up of e-tribalism that imitates real friendship.

Thus Cobilanschi told me lets go to the rivers and moutains and ask for somebody to record and film our endeavour. Cobilanschi who lived in the Militari neighborhood for a long time and barely holding back his emotion of seeing the communist flat were he stayed. We decided to take the train and to go to the town of Campina, as well as to go in the hilly sourroudings of the Cornu village. Our artist-friend and kind cameraman was Simion Cernica, a native of Drumul Taberei, living near the International Post Office. The fourth party of our group is an unnamed person. He wishes to keep his identity secret, so i will call him our friend from now on. I can only tell you that he is a student at the Geology and Earth Sciences University in Bucharest. He was actually our guide in the search for the natural stones and he helped us develop what we call the “ZACAMANT” concept. ZACAMANT would be actually the perfect word for our whole entreprise. It is more than a simple geological deposit, more than oil fields. We were digging for the sense of this word conected with another related Romanian word – ASEZAMANT. ASEZAMANT would be a place of cult, a place of importance, a place from the national or international patrimony, a cultural space, a cultural headquarters for everything that the land has more preciouss and important in cultural terms.

ZACAMANT is the natural counterpart of ASEZAMANT. It is the natural heritage, the bounty of the land, the natural reserves of your country. ZACAMANT is the proof that the country is still rich, that the bounty is endless, that the reserves are hidden, that they are to be searched for. The ZACAMANT could well be under your feet, it could be one hour with the train away from the city. We extended ZACAMANT to mean the creative power of the country and its people. ZACAMANT could be the final recongnition that the land has everything we need right here right now. ZACAMANT is the treasure of the tribe, it is the inheritance for the future, for an uncertain future and the means of survival of that tribe. ZACAMANT is the things we have to cherish and protect. We managed to wake up and take the train and from Campina we went directly from the train station to the Prahova River.

We started thinking that everybody should admire and love what we forgot we could love. We started collecting the local wild Sea-buckthorn. From all the species of buckthorn, the common Sea-buckthorn (Hippophae rhamnoides) is by far the most widespread, with a range extending from the Atlantic coasts of Europe right across to northwestern China. Grown widely throughout its native China and other mainland regions of Asia, sea-buckthorn is an herbal medicine used over centuries to relieve cough, aid digestion, invigorate blood circulation and alleviate pain. In Mongolia, extracts of sea-buckthorn branches and leaves are used to treat gastrointestinal distress in humans and animals. Bark and leaves are used for treating diarrhea and gastrointestinal and dermatologic disorders. Topical compressions are used for rheumatoid arthritis. Flowers may be used as a skin softener. For its hemostatic and anti-inﬂammatory effects, berry fruits are added to medications for pulmonary, gastrointestinal, cardiac, blood and metabolic disorders in Indian, Chinese and Tibetan medicines. Sea-buckthorn berry components have potential anticarcinogenic activity. In Romania it is called “catina” and it is clearly an instance of ZACAMANT! Around the banks of the river Prahova we started finding strange signs of somebody actually preceding us there. Somebody else had started collecting stones from the river, braking them and leaving their remains there. Who was it? When did they do it? It is great to follow in the steps of somebody that was there before you.

Well we walked up the sourrouding hills, between bountyfull gardens full of fresh apples and ripe fruits, in the blazing sun, sweating like oxen, and up up we went. We drank water from the fresh, bubbling, icecold springs. Have you ever pourred some spring water on your foot after hours of sandaled walking in the end of the summer? It is bliss. Going beyond the city-people villas guarded by the locals, the swiming pools, the surveillance cameras guarding the orchard, the fancy cars looking for the next motel, straight to the top to the monastery of orthodox nuns. This is a new monastery lying just on the abrupt edge of the hill, nearly sliding down on the other side into the chasm. Here, the young nuns were busy building the monastery. On one said, like a sign from above, we found the stones! The ZACAMANT was there on top, gathered by kind people for the good of the monastery, for its foundations and for building new cells for the nuns. After we chose the two stones for our tablets, we started walking down the hills trough the wilderness eating wild berries and wild apples. Thus, we got back to Campina to meet our friends Raluca Voinea and Eduard Constantin, both of them living in this town and glad to walk us through its surroudings and terraces.

Please follow us also next week, while we return to the fabled Prahova region for a memorial tour to the place were Aurel Vlaicu, the pioneer of Romanian Aviation, the Romanian Icarus of our technological destiny has crashed after trying to fly over the Carpathian mountains on the 13th of September 1913.

I thought also about the spiritual improvement of this blog and the sectorulcultural.info so i decided to add each time i make an entry a book that had impact on both the Romanian readership after 1989 and on us as participants in the e-tribes project:

After the revolution of 1989 one of the most influent books that had a profound impact of the rediscovery associated with the Orient and India in particular, in a vein going back to the Romanian-born historian of religions, Mircea Eliade, was the novel Der Pilger Kamanita/Pilgrimen Kamanita (1906, i.e. The Pilgrim Kamanita) by Karl Adolph Gjellerup. Probably many have followed this path.

ETRIBAL ART, proiect ALTART

0317

2009-09-01T17:38:00.000+03:00

0316

2009-08-30T11:26:00.001+03:00

0315

2009-08-27T18:07:00.002+03:00

0314

2009-08-17T18:09:00.002+03:00

0313

2009-08-16T15:31:00.001+03:00

0312

2009-08-14T14:27:00.003+03:00

0311

2009-08-11T18:21:00.004+03:00

[ delicate armours ]

0310

2009-08-08T15:40:00.001+03:00

0309

2009-08-03T18:22:00.004+03:00

un artist anonim

0308

2009-07-20T16:40:00.001+03:00

0307

2009-07-17T16:13:00.002+03:00

c o l d r e a d i n g

Fie cadrul unei premise ludice doar in parte, ghicirea gandurile secrete lasate sa se vada printre randurile unei observatii de la mica distanta, intermediata de temporizatorul unui aparat de fotografiat. Eterul, subtilul, fluidul in avalansa discreta ce se cere analizat - raspuns la intrebarea ulterioara momentului decisiv - semnul lizbil: "La ce te gandeai atunci?"

Sub pretextul unei argumentatii pe marginea posibilitatii de transport obiectiv a unui medium care face cariera in pretentia de a replica adevaruri, am cerut celor doua sa se concentreze pe un singur subiect timp de cateva minute necesare surprinderii pe pelicula a catorva imagini de natura sa expliciteze demersul din fata obiectivului. De comun acord am ales cea mai simpla imagine care se potriveste pe traiectoria interioara a subiectului. Pentru acuratetea intentiei de cercetare, subiectii au furnizat si povestea reala pe care si-au proiectat-o intens pe ecranul memoriei.

Telepatia nu este empatie. Printurile fotografice permit adastarea in fata unei imagini, cercetarea adanca a elementelor fine care alcatuiesc subiectul prezentat. Fluxul acestor date interactioneaza complex cu starea de fapt a receptorului. Suntem impresionati de o imagine calda in contextul rece al unui spatiu care urmareste tocmai receptionarea acestei senzatii. Ramanem indiferenti la lucrarile de pe simeze in graba spre iesire.

Pentru finalizarea acestei intentii, aflate intre doua extreme bine definite: pe de o parte imaginile care mentin sub atentie momentul focalizarii intense si pe de cealalta parte - marturia certificata a celor doua participante - propun participarea colectiva in incercarea de a ghici catre ce directie gandeau personajele celor doua fotograme - urmand sa confruntam rezultatele.

0306

2009-07-15T18:24:00.002+03:00

Artefactele unui viitor probabil

Conglomeratele de forme contemporane, pe care indeobste le situam functie de utilitatea lor si mai putin dupa structurile pe care le contin, reprezinta solidificarile unei experiente generale. Numim unelte acele aglomerari de materie pe care le utilizam, cotidian, pentru transformarea mediului inconjurator intru obtinerea unui grad de confort impropriu mediului din care sustragem resurse.

Am folosit focul in sensul invers obisnuit. Civilizatia a uzat de puterea acestuia pentru sculptarea, intr-un sens larg, orizontului recognoscibil, proces care, prin repetitie, a adus beneficiile pe care, astazi, le invinovatim. Reusim acum sa polimerizam orice peisaj, reducem orice padure la gigacalorie.

Viitorul nu ne apartine. Sintagma devine vizibila prin straturile de masa plastica cu care incercam sa retinem fosa septica, in hypersacose si refrigerarea ipotezei ca totul va mai rezista. Falsele teorii in urma carora permitem abandonarea unui viitor stins isi fac simtita prezenta mai repede decat ne pregatim.

Apocalipsele mici ies din sfera personala afectand grupul care ne conferea, pana mai ieri, identitate si certitudine. Noii prooroci nu sunt vizibili, nu ofera simboluri care sa te salveze, mantuirile au fost puse pe foc de catre cei din urma noastra. Utopia se transforma in deziluzie si te asteapta saptamana viitoare.

Artefactele functioneaza pe post de ancore de memorie. Reprezinta o utopie topita, prezentata in alb/negrul unei conventii care sprijina empiric o posibila recuperare, dupa incendierea tuturor probabilitatilor.

claudiu cobilanschi

0305

2009-07-13T15:34:00.002+03:00

0304

2009-06-13T17:40:00.001+03:00

ParadisGaraj >> Revelionul Noptii Albe a Galeriilor

0303

2009-06-08T17:58:00.000+03:00

0302

2009-06-07T11:56:00.001+03:00

0301

2009-06-06T15:50:00.000+03:00

0300

2009-06-01T18:15:00.007+03:00

Adunarea la Peluza
(call for archers la ParadisGaraj in Noaptea Galeriilor)

Amorsati surprizele, dezvaluiti dublurile, sa zornaie zarurile sansei pentru toti meccanicii din Paradis. Avem 12 zile pentru a demonstra ca surprizele turbo se pot opune cu succes panzelor, ca nici o cota de piata nu este de nasul lui Tipitip si ca stocul de surprize cu animale ajung pentru orice pretentie culturala. Sa invingem scolile. Aduceti toate figurinele, montate sau nu - scoate planurile de cucerire la vedere si dezintegrati catapultele din cariere. Armada de surprize Kinder va calca in picioare orice eveniment special, curiozitatea va exploda in Garaj, inovatia va invinge inca o data interesul.

Expozitia de surprize si dubluri invita toti arcasii, certificati sau nu, la atacul contra dublurilor. Noaptea tuturor este momentul cand valurile de aliati vor cotropi galeriile si se vor revarsa catre Garaj saturate de trecut. Le vom pune spray-uri in maini si, functie de target, ii omologam. (Claudiu Cobilanschi)

Asteptam lucrari in diferite mixuri care sa aiba ca punct de plecare ideea de surpriza si dublura. Sunt binevenite atat colectiile de surprize turbo, animale, desene animate etc, cat si lucrari care discuta notiunile in sine. Sunt incurajate abordarile de tip DIY, lowtech, mixmedia, ready-made, art-irony etc.

Strategiile si doritorii se vor intalni si discuta joi 04 Iunie, intre 19.30 - 20.30 in ParadisGaraj (0723 971 929). Chemati intariri.

Pentru o teorie restransa a surprizelor in Romania

In lipsa unei teorii generale a surprizelor in Romania de ieri si de azi as propune sa urmarim atat cat putem, cine impacheteaza gumele cu suprize, cine a colectionat suprize si unde erau ele depozitate.

Surprizele nu vin din cer si nici dintr-un trecut copilaresc pierdut si imposibil de cronometrat. Cultura de masa care le dezvolta este popularizata direct de masina de propaganda imperiala a secolului 19. In secolul 19 majoritatea puterilor coloniale incep sa produca multe surprize si gadget-uri care sa insoteasca aproape toate produsele pietei interne de acasa, mai ales cand acestea se adreseaza tineretului si publicului care trebuia sa fie activ cooptat si inrolat in campaniile patriotice si jingoiste de peste mari si tari. Aceste surprize erau activ colectionate de copii si tineri din perioada.

La noi supriza de guma de mestecat este preponderent turceasca si are o perioada de inflorire si proliferare maxima situata aproximativ intre 1985 si 1995. Asta nu este o intamplare. Unul din primele comix-uri americane Marvel pe care le-am citit a fost un Conan the Barbarian meets The Mighty Thor in turceste, in Constanta anilor 80'. Turcia se afla deja in avangarda pietei negre alternative care se dezvolta in jurul paharelor si farfuriilor de cristal, bijuteriilor de aur si blugilor care incep sa fie traficate intens in aceeasi perioada. Exista poate si un fel de variante de surpriza bazate pe variatiuni culturale. Varianta franceza a gadget-urilor e distributita odata cu benzile desenate Pif si Rahan. Aceasta este o surpriza adresata bricoleurilor, a celor care fabrica, decupeaza, traforeaza singuri si asambleaza conform instructiunilor surpriza atasata la revista. Gadget-urile sunt accesoriile unor eroi preferati (ghiara de felina, cutitul de fildes, inelul cu cap de mort, sarbacana lui Rahan). Daca le aveai puteai deveni partial eroul preferat.

Gimmick-ul este surpriza germana, care vine si ea la pachet intr-un ou de ciocolata sau intr-o cutie de fulgi de porumb ori intr-o cutie de cacao. Ele propun mici masinarii dezasamblabile si reasamblabile conform instructiunilor, ca parte mai mica dintr-o serie mai mare clar recognoscibila. Ele ar putea fi comparate cu niste mici planuri miniaturale de utilaje produse pe banda rulanta, inscrise pe microfilmele unei industrii militare de buzunar – mai ales daca ne gandim inrudirea cu modelele de nave, avioane si tancuri atat de populare in Germania de dupa razboi.

Gumele de mestecat cu surprize repertoriaza si clasifica bunurile cele mai importante si de pret. Pretul surprizei nu are nici o legatura cu pretul gumei. Niciodata nu stii ce model de masina, ce fotbalist o sa nimeresti dupa ce ai cumparat surpriza. Surpriza functioneaza prin amanare. Este exact acelasi mecanism ca la loto-prono-sport sau loz-in-plic sau atunci cand investesti o suma in ceva pe termen foarte scurt. Cumperi ceva la un pret derizoriu ca sa poti avea accesul la marea surpriza promisa si implicita. Fara sa aiba inca prilejul sa o faca inainte de 1989, cultura de masa juvenila din Romania este deja pregatita sa achizitioneze si sa investeasca in masini de lux, masini de colectie si jucatori de fotbal celebri. Catalogul cerat al suprizelor de guma de mestecat este un compendiu al planurilor capitaliste de viitor. Nu numai economiile planificate ale erei comuniste au nevoie de o gandire cincinala, ci si economia libera necesita prognoze fericite ca sa poata creste expectativa.

Surpriza nu cred ca a fost analizata si nici mestecata destul, doar guma, miezul moale este apucat si stors, inainte sa fie scuipat afara in gunoi. Aveam prieteni care vanau in gunoie dupa suprize, ceea ce demonstreaza ca surprizele erau aruncate chiar si atunci cand inca mai erau pretioase, in timp ce gunoaiele devenisera, daca nu au fost dintotdeuna resursa maxima intr-o economie a lipsei, cel putin o sursa bogata de surprize pentru cei atenti. Surpriza este desfacuta, dezdoita si pusa la pastrare intr-un loc sigur. Supriza Turbo anticipeaza poate cel mai puternic in cadrul culturii de masa romaneasti fetisizarea masinii de lux, a masinii noi-noute din zilele noastre.

Cu aceasta ocazie as dori sa invit si pe altii sa contribuie la o teorie mai generala a surprizelor in Romania. (Stefan Tiron)

0299

2009-05-28T18:19:00.002+03:00

0298

2009-05-27T15:21:00.002+03:00

0297

2009-05-26T15:07:00.002+03:00

Almost ready (thanks to cosssmo)

0296

2009-05-25T17:32:00.002+03:00

Aici descarcati pdf!

0295

2009-05-24T18:11:00.005+03:00

Expozitie de surprize si dubluri in Noaptea Galeriilor

In Paradis lucram cu valori determinate pe alte criterii decat cele girate in aur sau bilete de banca. Moneda de schimb nu se devalorizeaza si se imparte, se colectioneaza si ramane subiect de discutie si promisiune pentru adunarile viitoare. Raporturile se produc la acelasi sistem Turbo iar Garajul tine de cei care au strans surprize si le-au pastrat. Inflatiile din capetele de afis, isteriile pentru vvvaloare, Stapanii Colectiilor si Posesorii de Guma sunt amanati pentru viitorul incert pe care il construiesc. Depresiile ce nu tin cont de BubblePhenomenon sunt cedate, ascunse si amestecate pana la disolutie.

Opunem Lancia Turbo tuturor parcarilor, rezistam in fata Trezoreriei cu nasul lui Tipitip iar Muzeelor le sugeram orientarea spre Gumela. Stocul de fotbalisti de pe patratele de hartie se vor organiza in Peluza din Noaptea Galeriilor, meci decisiv pentru aceasta etapa din Paradis.

Claudiu Cobilanschi

0294

2009-05-17T14:00:00.002+03:00

The Spectre and The Sphere, whisper choir performance by Jesse Presley Jones.
Fotografie de Nicu Ilfoveanu

0293

2009-05-16T13:25:00.000+03:00

Imagini din Cofetaria lui Zgondoiu

0292

2009-05-14T14:43:00.004+03:00

ParadisGaraj deschide cofetaria lui Zgondoiu

Sâmbătă, 16 Mai 2009, intre 16.00 si 19.00, ParadisGaraj il primeste pe Mihai Zgondoiu pentru a aniversa un an de când a lansat proiectul KITSCH-ME.

Lucrarile au fost prezentate prin proiecţii multimedia, stickere şi afişe de mari dimensiuni în galerii şi spaţii neconvenţionale din Bucureşti, Timişoara, Costineşti, Galaţi, Sibiu şi Mediaş. Zece personaje publice notorii pentru tabloidizarea media şi a discursului public din ultimii ani sunt dicutate parodic de artist într-o maniera kitsch de influenţă post pop-art. In finalul proiectului, Zgondoiu propune o instalaţie vizuală numai bună de gustat: tarte, proiecţii şi stikere.

0291

2009-05-09T16:07:00.002+03:00

"9 THINGS ABOUT LOVE"
Film interactiv realizat in cadrul 'Press repeat, Sam' Fundatia Altart.

CREDITS: Claudiu COBILANSCHI, Razvan BATIN, Octavian FEDOROVICI, Ancu MARIS
CAST: Istvan SZAKATS, Laura CODREANU, Barbara BUH, Anda PUSCAS, Mihai NANU, Octavian FEDOROVICI, Krishna STOTT, Aura POPA, Melinda VISAN, Rudolf COSTIN
OPERATOR: Rita BOTH
FOTO: Andrada Pop
THANKS TO: Krishna STOTT, Laura CODREANU, Rarita ZBRANCA, Istvan SZAKATS
MUSIC BY: KLF
Programming by: GOD.BLESS.FLESH (RAZVAN BATIN)

0290

2009-05-08T16:06:00.000+03:00