Densitatea unei păduri sau întinderea unei câmpii sunt peisaje bine întipărite în subconştientul nostru. Ştim că în pădure se găsesc copaci iar câmpia reprezintă o întidere mare de pământ deseori cultivată. Suntem obişnuiţi cu uniformitatea acestor peisaje. Tocmai din această cauză ele devin comune, de cele mai multe ori neinteresante.
Se întâmplă uneori ca această monotonie a peisajului să fie întreruptă de ceva necunoscut. Apare în mijlocul naturii o construcţie neidentificabilă, o structură care nu are nici un sens. Calmul oferit de natură se transformă brusc în mister şi incertitudine. Aceste structuri ce parcă au aparut singure, au totuşi un început şi au fost create cu un scop, majortatea în perioada comunistă. Mie insă aceste construcţii nu-mi amintesc de acea perioadă, pe care am cunoscut-o numai câţiva ani, ci doar de plimbări prin natură şi intâlniri cu neobişnuitul. Retrăirea acestor stări în momentul când descopar astfel de peisaje îmi confirmă faptul că străinul din mediul care ne-a devenit familiar produce un sentiment de nesiguranţă, de apăsare.
Să fie oare acei numai câţiva ani pe care-i cunosc vag?
Lucian Bran
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu